Rezervele de apă ale lumii sunt în scădere, chiar dacă nivelul de precipitații a crescut, conform unor noi studii care avertizează că schimbările climatice au un efect negativ semnificativ asupra surselor de apă potabilă de pe glob.
Un nou studiu confirmă că, într-o lume mai caldă, secetele au început să afecteze rezervele de apă subterană ale lumii, iar nivelurile ridicate de precipitații nu vor acoperi pierderile suferite. Un alt studiu separat confirmă acest paradox aparent: la nivel global, există dovezi că regimurile de precipitații sunt tot mai afectate. Numărul lunilor secetoase și umede au depășit noi recorduri.
Ambele studii sunt bazate pe analiza meticuloasă a datelor adunate pe teren și confirmă prognoza pe care cercetătorii climatici au făcut-o încă de acum 40 de ani: într-o lume mai caldă, regiunile umede vor înregistra și mai multe precipitații, iar zonele uscate vor deveni tot mai aride.
Pe măsură ce temperaturile globale cresc, capacitatea atmosferei de a absorbi mai multă umiditate sporește și ea. Însă în același timp, apa subterană se evaporează, crescând riscul de secete grave.
Cercetătorii australieni au studiat date de la 43.000 de stații de monitorizare a precipitațiilor și 5.300 stații de monitorizare a râurilor din 160 de țări.
„Ne așteptam ca precipitațiile să crească, deoarece aerul mai cald captează mai multă umiditate – iar acest fapt a fost prezis și de modelele climatice. Ceea ce nu ne așteptam, în ciuda precipitațiilor în plus din jurul lumii, este ca marile râuri să sece. Credem că acest lucru se întâmplă din cauza uscării solurilor din bazine hidrografice. În trecut, acestea erau umede înainte de furtuni – permițând surplusului de precipitații să ajungă în râuri – acum sunt mai uscate și absorb mai multă ploaie, așa că mai puțină apă ajunge în curs.”, a declarat Ashish Sharma, inginer de mediu la Universitatea din New South Wales.
Studiul confirmă prognoze recente care avertizau că lumea se va înfrunta cu schimbări climatice catastrofale, că valurile de căldură și secetele ar putea devasta recoltele în mai multe zone climatice în același sezon, iar furtunile din viitor vor fi tot mai severe și vor duce la inundații tot mai devastatoare.
Doar 36% din precipitații ajung în râuri, lacuri și acvifere. Restul ajunge în soluri, pajiști și păduri. Cercetătorii americani au confirmat deja că dacă solurile sunt umede înaintea unei furtuni, 62% din precipitații duc la inundații care umplu bazinele hidrografice. Dacă solurile sunt uscate, doar 13% din precipitații duc la inundații.
„Este un dublu ghinion. Mai puțină apă ajunge unde nu o putem stoca pentru a o utiliza mai târziu. În același timp, mai multă ploaie pune presiune pe infrastructura de canalizare în orașe, ducând la mai multe inundații urbane. Inundațiile mici sunt foarte importante pentru rezervele de apă, deoarece reumplu barajele și formează baza rezervelor noastre de apă. Dar se întâmplă tot mai rar, deoarece solurile absorb surplusul de apă. Chiar și atunci când o furtună majoră aduce multe precipitații, solurile sunt așa de uscate încât absorb mai multă apă ca înainte, iar mai puțină apă ajunge în râuri și rezervoare.”, a explicat Sharma.
În cadrul celui de-al doilea studiu, cercetătorii germani au analizat date de la 50.000 de stații meteo din întreaga lume pentru a măsura precipitațiile lunare.
SUA a înregistrat o creștere de peste 25% a lunilor umede record în regiunile centrale și de est între 1980 și 2013. În centrul și nordul Europei, creșterea este de 19%-37%, iar în zona asiatică a Rusiei, creșterea înregistrată este de aproximativ 20%.
Însă în Africa, lunile foarte uscate au crescut cu 50%, sugerând că una din trei luni uscate record din această regiune nu ar fi avut loc fără schimbări climatice pe termen lung. Dim Coumou, de la Institutul Postdam, a explicat pentru Climate News Network că rezultatele studiului confirmă prognozele cercetătorilor climatici privind modificările regimelor de precipitații.
„În mod normal, evenimentele meteo record au loc din întâmplare și știm cât de multe ar avea loc într-o climă fără încălzire. Este ca aruncarea unui zar: în medie, o dată la șase ori vei nimeri un șase. Dar prin emiterea a cantități imense de gaze cu efect de seră în atmosferă, umanitatea a măsluit zarurile. În multe regiuni, aruncăm șase mult mai des, cu consecințe severe asupra societății și mediului. Este îngrijorător că vedem creșteri semnificative ale acestor extreme cu doar un grad de încălzire globală.”, a declarat Jascha Lehmann, autor principal al studiului.
