Constantin Damov, președintele Green Group, a susținut că returnarea ambalajelor de sticlă la producători este un proces dificil, ținând cont că pe piață există multe tipuri. Însă reciclarea acestora este eficientă în 90% din cazuri, a spus acesta într-o conferință despre colectarea separată a sticlei.
Președintele Green Group a susținut că sticla ar trebui să aibă un flux separat de colectare, așa cum fac, în această perioadă, doar trei sau patru autorități locale – Sibiu, Timișoara și Sfântu Gheorghe. Înainte de pandemia de Covid-19, domeniul HoReCa era cel care asigura colectarea separată a sticlei.
„Lumea a ales drumul cel mai ușor, colectarea pe două fracții – deșeu umed și uscat. Cred că asta e o simulare care nu trece de la planul teoretic la cel practic. De fapt e udă și semi-udă și în final avem o contaminare permanentă”, a mai spus Damov.
Acesta a amintit de practica returnării sticlelor la centrele comerciale, în perioada când Nicolae Ceaușescu era președinte, subliniind însă că atunci erau doar cinci tipuri de ambalaje de sticlă. Acum, însă, producătorii au diferite culori, forme și inserții, făcând reutilizarea acestor ambalaje foarte dificilă.
„În schimb, pentru reciclare, în producția de ambalaje de sticle și borcane, se poate utiliza până la 90% spărtură de sticlă fără a se schimba calitatea materialului. Sticla este cel mai prost material pe care îl poți obține în urma topirii și nu poate fi afectată prea mult de reciclarea repetată. Sticla este probabil singurul material de ambalaj care poate fi reciclat la infinit fără a-și pierde calitățile”, a spus acesta în cadrul conferinței „Colectarea separată în timpul pandemiei”, organizată de Pria Events.
https://www.facebook.com/984227701618109/videos/2618751825074536/?v=2618751825074536
Președintele Green Group a mai subliniat că sticla, prin efectul de lupă pe care îl poate avea la gropile de gunoi, poate fi considerată un deșeu periculos pentru că duce la incendii.
„Este o crimă să nu te ocupi de ambalaje de sticlă și să le duci la groapă. În primul rând, pentru că sticla cântărește foarte mult. Iar în România, a ajuns tona de depozitare la groapă de 40, 45 de euro. Și e foarte bine așa”, a completat și Radu Merica, director general Recuperare Ecologică şi Reciclare (RER).
Ionuț Georgescu, de la FEPRA International, a spus că pandemia de Covid-19 a afectat și fluxul de colectare a sticlei:
„În ultimele două, trei luni, zona HoReCa a fost închisă și fluxurile s-au schimbat. Sticla s-a mutat de la „B to b”, de la companie la companie, unde colectarea era mult mai curată, clară, către zona de consum de acasă”.
Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerului Mediului, a subliniat că legislația existentă prevede ca sticla să aibă un flux separat de colectare și că acest deșeu trebuie colectat separat încă de la sursă.
„Avem nevoie de suport pe toată linia. Efortul trebuie să fie unul comun, care să plece de la cetățean, care să înțeleagă că acest proces trebuie să înceapă la el în casă, ținând cont că suntem săraci și nu ne permitem cele mai noi tehnologii, investiții în infrastructură. Fiecare trebuie să-și facă treaba.”
Radu Merica a adăugat că cetățenii nu colectează separat deșeurile, chiar dacă au unde, pentru că nu îi interesează tema, pentru că nu există constrângeri, iar prețul serviciului de salubrizare este mic.
„Criza ecologică la noi e una pe care o avem de ani de zile, dar de care nu s-a interesat nimeni. Gropile de gunoi poluează, generează mirosuri. Eu cred că mai mulți mor în România pe an de poluare decât e gripă sau Covid. Trebuie să conștientizăm problema ecologică a României și poate atunci vor exista reacții, constrângeri. Poate nu Armata de străzi, dar Poliția Locală poate să-i dea amendă ăluia care nu și-a colectat separat gunoiul conform regulamentului de salubrizare al orașului. Poate Garda de Mediu să-i urmărească și să-i amendeze pe ăștia care aruncă gunoaiele la marginea drumului”.
