Anul 2025 a marcat o schimbare graduală a politicilor de mediu din România, prin ajustări succesive: reguli mai stricte pentru deșeuri, aer și natură, plus investiții în apă și infrastructură verde. Efectele reale depind de aplicare: fără implementare, crizele persistă; cu aplicare, 2026 poate aduce progrese vizibile.
În 2025, „agenda verde” din România nu s-a schimbat printr-o singură lege-fanion în acest an care este pe final, ci printr-un șir de ajustări.
Ținta noilor reglementări
Unele reglementări au întărit controlul (deșeuri, arii protejate), altele au reorganizat instituții și au împins bani spre investiții (apă-canal, infrastructură de deșeuri, transport mai curat).
Rezultatul este un tablou mixt.
„Statul a încercat să închidă rapid vulnerabilități care au produs poluare (importuri de deșeuri, returnarea ambalajelor), să evite blocaje în proiecte mari finanțate european și să reducă riscul de infringement pe natură și aer”,
ne explică Cristina Gâzulea, expert în managementul mediului.
Pe termen scurt, 2025 a însemnat mai multe obligații pentru operatori și autorități locale, plus mai multă birocrație „de control”.
Pe termen mediu, cheia e implementarea: dacă regulile rămân pe hârtie, 2026 va aduce aceleași crize (gropi pline, ape uzate, aer murdar). Dacă, însă, se aplică coerent, noile reguli legislative își propun să aducă:
- mai puține depozitări,
- mai multă colectare,
- apă mai curată
- și presiune mai mică pe ariile naturale.
Întărirea ariilor protejate
Ordonanța de urgență nr. 7/2025 a intervenit direct în regimul ariilor naturale protejate (OUG 57/2007), într-un context de presiune europeană.
România trebuia să corecteze rapid modul în care aplică evaluarea adecvată și autorizarea proiectelor cu impact asupra siturilor Natura 2000.
Textul schimbă mecanisme procedurale (inclusiv referințe la ghiduri metodologice aprobate prin ordin), tocmai pentru a uniformiza evaluările și a reduce „portițele” care duc la proiecte aprobate fără analiză solidă.
Efect posibil pozitiv: dacă evaluările devin mai predictibile și mai greu de „ocolit”, presiunea pe habitate sensibile (drumuri, microhidro, extinderi imobiliare) poate scădea.
În plus, România își reduce riscul de sancțiuni UE, iar asta contează: infringement-ul înseamnă bani pierduți și proiecte blocate.
„Întrucât este esențial ca autoritățile române să depună toate diligențele în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică și să notifice Comisiei actul legislativ de realizare a conformării, înainte de data de 3.03.2025, pentru a evita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Comisie”, se precizează în textul ordonanței de urgență.
Apariția (și reglarea) Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP)
Prin HG nr. 311/2025, statul a pus în funcțiune arhitectura instituțională a ANMAP. S-a stabilit structură, atribuții, modul de organizare și funcționare.
Miza este uriașă: în România, multe eșecuri de mediu nu vin din lipsa legilor, ci din instituții fragmentate, cu responsabilități suprapuse.
HG-ul încearcă să concentreze competențe și să facă mai coerentă relația dintre evaluarea de mediu, managementul ariilor protejate și monitorizare.
Efect posibil pozitiv: dacă ANMAP reușește să standardizeze practica la nivel național (aceleași criterii, aceleași termene, aceleași interpretări), scade haosul administrativ și crește calitatea deciziilor: mai puține avize „copy-paste”, mai multă trasabilitate și control.
Raluca Giorgiana Dumitrescu a fost numită în luna aprilie în funcția de președintă a ANMAP, cu rang de secretar de stat.
„Știm că protejând natura astăzi, o păstrăm pentru generațiile de mâine, iar acesta este cel mai bun motiv pentru a continua acest drum al protecției mediului”, ne-a declarat Raluca Giorgiana Dumitrescu.
Aceasta susține că, în 2026, agenția pe care o conduce va fi și mai activă.
Împăduriri accelerate și aprobarea unui „Plan național” pentru apă și apă uzată
OUG nr. 23/4/2025 a legat explicit două direcții. Pe de o parte, a țintit simplificarea și stimularea împăduririlor/reîmpăduririlor din PNRR.
Pe de altă parte, OUG-ul susține introducerea, în Legea 241/2006, a unui articol nou care pune statul în postura de a sprijini finanțarea sistemelor publice de apă și canalizare și de a aproba un „Plan național de dezvoltare și investiții” în sectorul de apă/apă uzată, plus o „Strategie națională”.
Efect posibil pozitiv (păduri): ordonanța pornește de la realitatea că ritmul mic de împădurire în afara fondului forestier nu poate să atingă țintele PNRR cu termene.
Dacă procedurile chiar se simplifică, România poate câștiga suprafețe cu vegetație forestieră care reduc eroziunea, deșertificarea și captează carbon.
Totodată, un efect posibil pozitiv în cazul apelor este că planificarea națională poate reduce investițiile făcute „în orb”ș și poate prioritiza stațiile de epurare și rețelele unde poluarea e critică (râuri încărcate, localități fără canalizare).
„Continuarea acestor investiții este absolut necesară pentru multe comunități,” a declarat și ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
„Prin Fondul pentru Mediu asigurăm finanțarea unor proiecte care, altfel, riscau să fie pierdute. Vorbim despre
- sisteme de apă și canalizare,
- centre de colectare cu aport voluntar,
- insule ecologice digitalizate
- sau soluții pentru deșeurile agricole.
Este un demers de stabilizare a proiectelor locale și de protejare a investițiilor din bani europeni și naționali”, a declarat și ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Poluarea aerului este o faptă penală
Legea nr. 56/2025 a modificat OUG 92/2021 (regimul deșeurilor), clarificând că, la infracțiunile relevante, contează și modificări „chiar și într-o proporție mică” ale „calității aerului”, alături de apă, sol și subsol, în evaluarea impactului asupra mediului care nu poate fi neglijat.
Practic, se întărește argumentul juridic pentru dosare unde arderea/gestionarea ilegală a deșeurilor poluează aerul, nu doar solul.
Efect posibil pozitiv: legea este instrument mai clar pentru procurori și Garda de Mediu în cazuri de incendieri, depozitări ilegale sau tratare neconformă care „iese pe coș” prin fum și mirosuri.
Pentru comunități, asta poate însemna mai multe anchete cu finalitate și sancțiuni mai credibile.
„Arderile ilegale au devenit peisaje zilnice din vestul si sudul Bucurestiului. Fiecare ardere de deseuri, cabluri si resturi din dezmembrările auto este infracțiune. Fumul din fiecare ardere de cabluri este de mii de ori mai toxic decat arderea lemnului sau a paielor de pe miriște. Fiecare fum ne trimite mai aproape de sfarsit, mult mai repede decat in mod natural, nu doar pe noii, ci pe toti”, ne-a ecplica Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.
Reglementări pentru importul de deșeuri după accesul în Schengen
Ordinul nr. 1.185/2025 a modificat proceduri din 2022 privind înregistrarea, raportarea și declararea operatorilor economici care introduc deșeuri în România pentru valorificare.
Pe scurt: mai multe cerințe de raportare și clarificări administrative, într-un domeniu unde România a fost vulnerabilă la „importuri de deșeuri mascate” și la trasabilitate slabă.
Efect posibil pozitiv: trasabilitate mai bună înseamnă șanse mai mici ca deșeurile să intre ca „materie secundară” și să ajungă, de fapt, aruncate sau arse.
Pentru mediu, miza e directă: reducerea depozitărilor ilegale și a poluării asociate.
Ordinul anterior a fost completat de Ordinul MMAP 1887/2025 privind schimbarea punctelor de frontieră pentru transferuri de deșeuri și bunuri second-hand.
„Garda Națională de Media ne-a explicat în legătură cu noua legislație că obligația de anunțare în aplicația SIATD ROAFM rămâne în vigoare pentru toate transporturile transfrontaliere de deșeuri, înainte de efectuarea transportului, chiar dacă punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost desființate și nu se mai efectuează verificări la frontieră”.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se stabilesc punctele de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri și mărfuri/bunuri secondhand, după cum urmează:
- pentru traficul rutier – a) Stamora-Moravița, județul Timiș; b) Halmeu, județul Satu Mare; c) Albița, județul Vaslui; d) Galați, județul Galați – Giurgiulești; e) Porțile de Fier 1, județul Mehedinți; f) Naidăș, județul Caraș-Severin; g) Siret, județul Suceava; h) Sculeni, județul Iași;
- puncte de trecere a frontierei pentru traficul feroviar – a) Stamora-Moravița, județul Timiș; b) Halmeu, județul Satu Mare; f) Galați, județul Galați; h) Jimbolia, județul Timiș; g) Ungheni, județul Iași;
- puncte de trecere a frontierei pentru traficul portuar fluvial și maritim – a) Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți; b) Galați, județul Galați; c) Constanța-Sud, județul Constanța – portuar și RO-RO; d) Calafat, județul Dolj; f) Constanța, județul Constanța – portuar; g) Mangalia, județul Constanța; h) Isaccea, județul Tulcea.
Ajustări la ghidul PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor municipale
Ordinul nr. 2088/2025 a modificat ghidul specific pentru accesarea fondurilor europene din PNRR, componenta C3 – Managementul deșeurilor, investiția I1 (dezvoltare/modernizare/completare sisteme integrate).
Aici nu vorbim doar de birocrație. Ghidul stabilește criterii, eligibilitate, documente și ritmul în care județele/orașele pot construi stații, sortare, compostare etc.
„De-a lungul timpului, din cauze care țin de management și din cauze care țin de evenimente istorice, Primăria Generală s-a derobat de responsabilitatea de a face managementul deșeurilor. Astfel încât compania de atunci, din anii ’90, n-a mai putut să susțină tot Bucureștiul. S-a dezintegrat și s-a ajuns la această competență de management al deșeurilor să fie transferată la sectoare,” a airmat Ciprian Ciucu, despre situația colectării și gestionării deșeurilor în București într-un interviu pentru spotmedia.ro.
Efect posibil pozitiv: dacă modificările fac ghidul mai clar și reduc erorile de depunere/implementare, cresc șansele să se finalizeze infrastructura care lipsește cronic. Asta ar reduce depozitarea și ar crește reciclarea reală.
Programul rabla auto
Prin Ordinul nr. 1231/2025, MMAP a aprobat ghidul de finanțare pentru un program multi-anual (2025–2030) orientat spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor rutiere nepoluante și eficiente energetic.
E un tip de reglementare care se vede în trafic, nu în Monitorul Oficial: modul în care sunt definite criteriile, beneficiarii și pragurile poate accelera sau frâna tranziția.
Efect posibil pozitiv: dacă finanțarea e stabilă și direcționată inteligent (flote publice, transport urban, logistică), poți reduce poluarea locală (NOx, PM) și CO₂, mai ales în orașe. Impactul asupra sănătății e un „bonus” major.
„Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi, mai puțin poluante şi eficiente din punct de vedere energetic”, spun reprezentanții Ministerului Mediului într-un document care susține proiectul.
„Programul vizează diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile de gaze de eşapament provenite de la autovehiculele uzate, precum și prevenirea generării deşeurilor şi atingerea obiectivelor privind recuperarea şi valorificarea deşeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz”, spun reprezentanții Ministerului Mediului într-un document care susține proiectul”, continuă documentul.
Bugetul alocat programului a fost de 245 milioane lei și a fost alocat persoanelor fizice.
Calitatea aerului este și răspunderea primăriilor
Ordinul nr. 2761/2025 a aprobat listele cu unitățile administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare I și II pentru zone și aglomerări, ceea ce declanșează obligații: planuri de calitate a aerului / planuri integrate sau planuri de menținere.
În plus, pe 23 decembrie, ministrul Mediului a anunțat că a semnat un alt ordin prin care poluarea se va măsura cu medii orare și nu cu medii zilnice, la 24 de ore.
„Am inițiat acest ordin în urma incendiului de la o hală din București, când senzorii oficiali erau toți verzi. De ce? Pentru că ei măsoară media poluanților în ultimele 24 de ore – așa cum au fost stabilite normele tehnice acum prea mulți ani. Or, oamenii se uită pe aceste date pentru a afla ce aer respiră în acel moment, nu media din ultimele 24 de ore. Așadar, am adoptat în aceste zile modificarea ordinului tocmai pentru a se prelua pe viitor mediile orare, nu la 24 de ore”, a explicat ministrul Diana Buzoianu.
Efect posibil pozitiv: clarifică responsabilitatea.
Orașele care au depășiri nu mai pot invoca ambiguități, ci trebuie să producă planuri, măsuri, raportări.
În logica UE, asta e baza pentru reducerea depășirilor de poluanți.
Îmbunătățirea Sistemul Garanție-Returnare (SGR)
Hotărârea de Guvern nr. 659/2025 a modificat HG 1074/2021 (SGR), abrogând un alineat (9^1) din art. 23. Articolul se referea la compensarea costurilor:
„În situația în care autoritățile deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară asigură organizarea și operarea punctelor de returnare (…) acestea vor beneficia din partea administratorului SGR de compensarea costurilor prin tariful de gestionare, stabilit de administratorul SGR în conformitate cu prevederile ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor (…), în funcție de modalitatea de preluare a ambalajelor SGR returnate, respectiv manuală sau prin echipament automat de preluare.”
Pare o intervenție mică, dar astfel de „fine-tuning” contează într-un sistem național unde milioane de ambalaje se mișcă zilnic.
În paralel, datele publice din 2025 arată că SGR a ajuns la rate ridicate de returnare (de exemplu 84% ianuarie – noiembrie 2025 din raportări publice), ceea ce pune presiune să fie corectate rapid fricțiunile legislative.
Efect posibil pozitiv: când elimini prevederi care generează confuzie sau blocaje (în raportarea/funcționarea unui articol), scade riscul de interpretări diferite între operatori și crește stabilitatea sistemului.
„Ministerul Mediului monitorizează constant și partea de gestionare a garanțiilor financiare. Aproximativ 60% dintre comercianții înregistrați – dintr-un total de peste 67.000 – sunt activi în sistem. Eficiența funcționării SGR depinde inclusiv de promptitudinea plăților către comercianți, iar Ministerul susține un dialog constant pentru remedierea rapidă a eventualelor întârzieri sau disfuncționalități”, se precizează în datele primite de la ministerul de resort.
