Încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, iar clima se încălzește cu zece ani mai rapid decât estimările inițiale. Schimbările deja puse în mișcare – cum ar fi creșterea continuă a nivelului mării – sunt ireversibile pentru sute până la mii de ani.
Concluziile se regăsesc într-un raport publicat înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow și prezintă constatările experţilor în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC).
Potrivit documentului, oamenii sunt „indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă vor să limiteze efectele negative.
Experții arată că acțiunile care ar reduce puternic și susținut emisiile de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră ar limita schimbările climatice. În timp ce calitatea aerului s-ar îmbunătăți rapid, ar putea dura 20-30 de ani pentru ca temperaturile globale să se stabilizeze, potrivit raportului Grupului de lucru I al IPCC privind schimbările climatice, aprobat vineri de 195 de membri guvernelor IPCC, într-o sesiune virtuală.
Raportul Grupului de lucru I este prima tranșă a celui de-al șaselea raport de evaluare (AR6) al IPCC, care va fi finalizat în 2022.
„Acest raport reflectă eforturi extraordinare în circumstanțe excepționale. Inovațiile din acest raport și progresele în știința climei pe care le reflectă oferă o contribuție inestimabilă la negocierile cu privire la climă și la luarea deciziilor”, a spus Hoesung Lee, președintele IPCC.
Încălzire mai rapidă
Documentul oferă noi estimări cu privire la șansele de a trece peste pragul de 1,5 grade Celsius în următoarele decenii și constată că, dacă nu există reduceri imediate, rapide și pe scară largă în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii la aproape 1,5 grade Celsius sau chiar la 2 grade Celsius nu va putea fi atinsă.
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane au dus la o încălzire globală de 1,1 grade Celsius între 1850-1900 și, media următorilor 20 de ani, se așteaptă să atingă sau chiar să depășească 1,5 grade Celsius. Această evaluare se bazează pe colecții de date observaționale îmbunătățite pentru a evalua încălzirea istorică, precum și pe progresul în domeniul științific care să ducă la înțelegerea răspunsului sistemului climatic la emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om.
„Acest raport este realitate verificată. Avem acum o imagine multa mai clară a climatului trecut, prezent și viitor, care este esențial pentru a înțelege spre ce ne îndreptăm, ce se poate face și cum ne putem pregăti”, a declarat co-președinta grupului de lucru I al IPCC, Valérie Masson-Delmotte.
Potrivit raportului, multe caracteristici ale schimbărilor climatice depind în mod direct de nivelul încălzirii globale, dar ceea ce oamenii experimentează este adesea foarte diferit de media globală. De exemplu, încălzirea pe uscat este este mai mare decât media globală și este mai mult de două ori mai mare în Arctica.
„Schimbările climatice afectează deja fiecare regiune de pe Pământ, în mai multe moduri. Schimbările pe care le experimentăm vor crește odată cu încălzirea suplimentară”, a declarat copresedintele Grupului de lucru I al IPCC, Panmao Zhai.
Raportul preconizează că, în deceniile următoare, schimbările climatice vor crește în toate regiunile. Pentru 1.5 grade Celsius de încălzire globală, vor exista valuri de căldură în creștere, anotimpuri calde mai lungi și friguroase mai scurte. La 2 grade Celsius de încălzire globală, căldura extremă va atinge mai des pragurile critice de toleranță pentru agricultură și pentru sănătate, arată raportul.
Nu este vorba doar de temperatură
Dar nu este vorba doar de temperatură. Schimbările climatice aduc multiple modificări în diferite regiuni, care se vor intensifica odată cu încălzirea ulterioră.
Acestea includ modificări de la umiditate la uscăciune, vânturi, zăpadă și gheață, afectarea zonelor de coastă și oceanelor. De exemplu:
- Schimbările climatice intensifică circuitul apei. Aceasta aduce precipitații mai intense și inundațiile asociate, precum și seceta mai intensă în multe regiuni.
- Schimbările climatice afectează tiparele de precipitații. La latitudini mari, precipitațiile vor crește, în timp ce se preconizează că vor scădea pe în zonele subtropicale pe regiuni întinse. Precipitațiile musonice vor suferi schimbări, care vor varia în funcție de regiune.
- Nivelul mării va crește continuu în zonele de coastă pe tot parcursul secolului 21, contribuind la inundații mai frecvente și severe în zonele joase. De asemenea, acestea vor fi afectate de eroziunea de coastă. Evenimente care înainte aveau loc o dată la 100 de ani, s-ar putea petrece anual către sfârșitul secolului.
- Încălzirea va amplifica dezghețarea permafrostului și pierderea stratului de zăpadă sezonier, topirea ghețarilor și a plăcilor de gheață și pierderea gheții marine arctice de vară.
- Modificările oceanelor, inclusiv încălzire, valurile de căldură marine mai frecvente, nivelul de aciditate al oceanelor și nivelurile reduse de oxigen au fost în mod clar legate de influența umană. Aceste schimbările afectează atât ecosistemele oceanice, cât și oamenii care se bazează pe ele, și vor continua pe parcursul acestui secol.
- Pentru orașe, unele aspecte ale schimbărilor climatice pot fi amplificate, inclusiv căldura (deoarece zonele urbane sunt de obicei mai calde decât împrejurimile lor), se vor produce inundații din cauza precipitațiilor abundente și creșterea nivelului mării în orașele de coastă.
„A fost clar de zeci de ani că clima Pământului se schimbă și rolul influenței umane cu privire la sistemul climatic este de necontestat ”, a spus Masson-Delmotte. Cu toate acestea, noul raport reflectă, de asemenea, majoritatea progreselor în știința atribuirii – înțelegerea rolului schimbărilor climatice în intensificarea evenimentelor meteorologice și climatice specifice, cum ar fi valurile de căldură extremă și precipitațiile abundente.
Raportul arată, de asemenea, că acțiunile umane au încă potențialul de a determina cursul viitor al climei. Dovezile sunt clare că dioxidul de carbon (CO2) este motorul principal al schimbărilor climatice, chiar dacă și alte gaze cu efect de seră și poluanți atmosferici afectează clima.
„Stabilizarea climei va necesita reduceri puternice, rapide și susținute ale gazelor cu efect de seră emisiilor și atingerea emisiilor nete de CO2. Limitarea altor gaze cu efect de seră și aer poluanții, în special metanul, ar putea avea beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru climă ”, a spus Zhai.
Separat, și secretarul general al ONU, António Guterres, a transmis un mesaj atrăgând atenția că avem nevoie de acțiuni urgente. „Clopotele de alarmă sunt asurzitoare, iar dovezile sunt irefutabile: emisiile de gaze cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili și defrișările sufocă planeta noastră și pun în pericol imediat miliarde de oameni. Încălzirea globală afectează fiecare regiune de pe Pământ, multe dintre schimbări devenind ireversibile”, a transmis secretarul general, într-un comunicat.
„Dacă ne unim forțele acum, putem evita catastrofa climatică. Dar, după cum arată clar raportul de astăzi, nu există timp pentru întârziere și nici loc pentru scuze. Mă bazez pe liderii guvernamentali și pe toate părțile interesate pentru a mă asigura că COP26 este un succes”, a spus Guterres.
