Autoritățile anunță noi măsuri pentru mobilitate urbană, tranziție energetică și protecția mediului, în timp ce România pierde o treime dintre proiectele de mediu din PNRR. De la interdicția propusă pentru mașinile de gunoi în orele de vârf din București, la digitalizarea ecologică a Bistriței și analiza prețului energiei, actualitatea aduce și evoluții internaționale majore: California interzice alimentele ultraprocesate din școli, iar China devine lider global în exportul de tehnologii verzi.
1. Primarul interimar al capitalei Stelian Bujduveanu propune interzicerea circulației mașinilor de gunoi și aprovizionare între orele 7:00-10:00 și 16:00-19:00. Măsura vizează reducerea aglomerației când bucureștenii merg la școală sau la muncă. Încălcarea regulii va fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 5.000 de lei, anunță Digi24.
2. Guvernul pregătește o nouă hotărâre pentru actualizarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de CO2, valabilă din 2006. Documentul va transpune în legislația națională modificările recente ale normelor europene privind extinderea sistemului ETS. Principala schimbare vizează includerea furnizării de combustibili pentru încălzirea clădirilor și transportul rutier în schema de tranzacționare, transmite Profit.ro.
3. Lucrările planificate pe canalele ANIF din Otopeni au fost contestate de localnici, care au semnalat numeroase nereguli și posibile ilegalități. Zona vizată găzduiește o specie protejată de țestoasă, iar intervențiile ar putea afecta habitatul acesteia. Deși lucrările ar trebui să înceapă la jumătatea lunii, locuitorii susțin că motivele invocate pentru realizarea lor nu sunt justificate, potrivit Buletin de București.
4. La Bistrița se implementează proiectul B-Connect, care introduce analiza de date în administrarea orașului și ecologia urbană. Inițiativa, finanțată direct de Comisia Europeană cu 5,3 milioane de euro prin Inițiativa Urbană Europeană, urmărește decizii bazate pe date. Sistemul va utiliza stații climatice fixe și senzori mobili pentru monitorizarea parametrilor de mediu și testarea soluțiilor inteligente. Citește interviul integral cu Nicolae Chirleșan, managerul proiectului, publicat pe Green Report, pentru a descoperi cum datele pot transforma administrația locală într-un model de sustenabilitate urbană.
5. Primul ministru Ilie Bolojan admite că prețul energiei este ridicat raportat la puterea de cumpărare a românilor și explică motivele reale din spatele facturilor mari. El indică subproducția de energie, absența sistemelor de stocare și ineficiența companiilor de stat drept principale cauze. Deși România nu are cel mai mare preț al energiei din Europa, impactul asupra populației rămâne semnificativ, transmite Puterea.ro.
6. România a ratat o treime dintre proiectele pe mediu din PNRR, a anunțat ministrul Diana Buzoianu. Ea a precizat că vor fi salvate doar acele proiecte care au depășit pragul de implementare de 30%. Ministrul a explicat că restul investițiilor vor fi reevaluate pentru a identifica soluții alternative de finanțare, potrivit RFI.
7. California a făcut istorie adoptând prima lege din SUA care definește și interzice alimentele ultraprocesate din meniurile școlare. Legea „Real Food, Healthy Kids Act” marchează un pas major în reforma alimentației publice. Măsura vizează înlocuirea alimentelor nesănătoase servite anual unui miliard de elevi cu opțiuni naturale și nutritive, inspirând o mișcare națională pentru hrană reală și sănătate, anunță Mediafax.
8. De la dependența de Rusia la cea de China: statul asiatic a exportat, din 2018 până în prezent, baterii, mașini electrice, panouri solare și echipamente eoliene în valoare de o mie de miliarde de dolari. China a devenit astfel un gigant al energiei curate, dominând lanțurile globale de aprovizionare și consolidându-și poziția strategică în tranziția energetică mondială, scrie Libertatea.
