Calitatea apelor subterane din Romania se afla inca la un nivel necorespunzator, ca urmare a ritmului lent de autoepurare, iar peste jumatate (58%) din suprafata Romaniei este vulnerabila la poluarea cu nitriti, potrivit unui raport prezentat marti de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), anunta NewsIn.
"Chiar daca in timp s-a constatat o tendinta de scadere a influentei surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorata reducerii semnificative in ultimii ani a volumului productiei industriale si al productiei agro-zootehnice, dar si prin punerea in practica a masurilor de epurare a apelor uzate, totusi calitatea apelor subterane a ramas inca necorespunzatoare din cauza ritmului lent de autoepurare a acestora", se mai arata in comunicatul transmis de ANAR.
Satele sunt cele mai afectate de poluarea apelor
Cele mai afectate sunt zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajungand in subteran, atat in mod direct (prin intermediul latrinelor ne-impermeabilizate, a santurilor si rigolelor), cat si indirect, prin infiltrare lenta (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deseuri menajere improvizate).
"Rezultatele obtinute in perioada 2004-2007, precum si necesitatea redelimitarii zonelor vulnerabile (care se realizeaza odata la patru ani) au impus extinderea suprafatelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzand si zonele potential vulnerabile, de la 8,2% la 58%, din suprafata tarii. Astfel, la nivel national, s-au identificat 1.963 de localitati, reprezentand 137.565 de kilometri (circa 58% din suprafata tarii)", se arata in comunicatul trasmis de Apele Romane.
Din punct de vedere al concentratiilor de azotati, raportul arata ca 89,22% dintre punctele de monitorizare au valori medii sub limita de 50 mg/l, iar 75,31% dintre acestea au valori maxime sub limita mentionata.
Concentratia de azotati este depasita in zona combinatelor chimice
"Concentratii ridicate de azotati sunt inregistrate in apele subterane situate in zona de campie (Campia Romana, Campia de Vest) si mai putin in zona de podis (Podisul Moldovei si Depresiunea Colinara a Transilvaniei)", se mai arata in raport.
Cele doua surse majore, cu pondere importanta in poluarea apelor subterane cu azotati sunt spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii, precum si apa de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati. Acestor doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, li se adauga cele cu caracter aleator, generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.
De asemenea, se inregistreaza depasiri, in special in zona platformelor marilor combinate chimice (sau a fostelor combinate), dar acestea sunt in general punctiforme, intalnite preponderent in incinta acestora, constituind totusi un pericol destul de serios de contaminare a acviferelor din zona, avand in vedere caracterul hidrodinamic si conductivitatea hidraulica a apei.
Pe langa activitatile agricole, o contributie importanta la poluarea cu azotati si nutrienti, in general, o au si aglomerarile umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) si al statiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, functionarea defectuoasa etc.).
