Miercuri, în jur de 40 de persoane au defilat în fața Primăriei Capitalei purtând măști chirurgicale, în semn de protest față de aerul poluat. Totodată, o scrisoare semnată de 23 de grupuri civice şi organizaţii a fost trimisă către Primarul General Gabriela Firea şi consilierii generali.
Pe 12 decembrie, în timp ce în Primăria Capitalei se desfășura ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București, în fața instituției protestau în jur de 40 de persoane, membri ai Grupului de Iniţiativă Civică Kiseleff și alți voluntari.
Potrivit liderului grupului, Claudia Florescu, citată de Agerpres, protestatarii au purtat măști medicinale la flashmob pentru a reprezenta un simbol al faptului că cetăţenii „sunt bolnavi”, din cauza calităţii aerului.
„Odată ce a apărut aplicaţia poloneză, cu cei 12 senzori de poluare, am aflat că în zona noastră nu este niciodată un moment potrivit să ieşi cu copilul în parc şi atunci trebuie să facem ceva, să ne facem auziţi. Indicatorii cei mai înalţi sunt PM 2,5 şi PM 10 (particule în suspensie – n.r.) care depăşesc tot timpul limita legală”, a mai declarat aceasta.
Totodată, la iniţiativa Grupului de Iniţiativă Civică Kiseleff, în aceeași zi a fost transmisă o scrisoare publică, semnată de 23 de grupuri civice şi organizaţii, către Primarul General Gabriela Firea şi consilierii generali. Cei 23 de semnatari, printre care și ONG-uri din mai multe colțuri ale țării, solicită trotuare accesibile pietonilor, trasee sigure pentru biciclete, trasee dedicate transportului public (inclusiv pentru TAXI şi biciclete), dezvoltarea transportului în comun și finalizarea Centurii Bucureștiului, în vederea îmbunătățirii calității aerului.
„În momentul de față, legislația românească privind calitatea aerului nu respectă cerințele europene, monitorizarea calității aerului este incompletă, mai multe substanțe poluante înregistrează valori peste limitele stabilite de către Uniunea Europeană sau cele recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății, iar populația nu are o modalitate la îndemână pentru a evalua în mod realist calitatea aerului pe care îl respiră”, se arată în scrisoare.
„Copiii sunt categoria cea mai vulnerabililizată de calitatea și compoziția aerului, deoarece inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și frecvența respiratorie este mai mare. Ei prezintă o vulnerabilitate crescută la nivelul alveolelor datorită contactului scăzut cu alergeni. De asemenea, prin prisma faptului că petrec mai mult timp în aer liber, expunerea lor la substanțele toxice este mai mare. Poluarea aerului a fost corelată cu o creștere a ratei mortalității infantile, în special fracțiunea post-neonatală, prin creșterea incidenței infecțiilor respiratorii”, mai scriu aceștia.
Primăria Capitalei, măsurile luate pentru calitatea aerului
În aceeași zi, potrivit Mediafax, Primăria Capitalei a transmis un comunicat în care a expus măsurile luate pentru calitatea aerului.
„Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti actuala administraţie a Primăriei Capitalei a luat măsuri concrete în mai multe domenii: modernizarea transportului public; încurajarea mjloacelor de transport alternative; recuperarea spaţiilor verzi (ex: s-au alocat fondurile bugetare necesare recuperării parcului Verdi); ample controale care vizează disciplină în construcţii, eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri, igienizarea terenurilor virane etc. (până în luna septembrie 2018, Poliţia Locală a efectuat peste 500 de controale pe şantiere şi au aplicat 391 de sancţiuni în valoare totală de peste 720.000 de lei)”, spun reprezentanţii PMB.
De asemenea, în comunicatul PMB se mai menţionează programul „Rabla Bucureşti”, prin care Primăria acordă o primă de 9.000 de lei pentru casarea unei maşini vechi.
