Oamenii de știință au descoperit că poluarea aerului afectează mult mai tare sănătatea decât se credea până acum. Unul dintre efecte este că plămânii îmbătrânesc mult mai repede, ceea ce duce la reducerea capacității de funcționare.
Studiul, realizat de Universitatea din Leicester, Anglia, a presupus testarea capacității pulmonare a 300.000 de persoane, între 2006 și 2010. Scopul a fost analizarea efectelor expunerii pe termen lung la niveluri ridicate de poluare și cum acest mediu schimbă felul în care oamenii respiră.
Astfel, potrivit concluziilor, procesul natural de îmbătrânire al plămânilor este grăbit de expunerea la particule de poluare, care sunt un amestec de lichide cu praf, fum, funingine. Acestea din urmă provin de la instalații pe bază de cărbune și gaze naturale, de la mașini, agricultură, drumuri neasfaltate și șantiere de construcții.
Expunerea pe an la cinci micrograme pe metru cub de particule de poluare, peste limita considerată sigură, înseamnă îmbătrânirea plămânilor cu doi ani și o reală reducere a capacității pulmonare. Însă rezultatele au fost chiar mai grave în țările în curs de dezvoltare.
În aceste zone, unde oamenii inhalează aer cu peste 10 micrograme de particule de poluare pe metru cub, numărul cazurilor de BPOC (boala obstructivă pulmonară cronică) era de patru ori mai mare decât în situațiile în care persoanele locuiau cu fumători. BPOC este un termen folosit pentru bolile de plămâni care blochează circulația aerului și creează dificultăți de respirație și reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial. Cauzele bolii pot fi fumatul, moștenirea genetică, dar și mediul în care trăiește persoana respectivă.
Oamenii de știință cred că poluarea aerului are un impact atât de mare deoarece cauzează inflamații ale plămânilor, iar astfel căile respiratorii sunt îngustate, iar respirația devine greoaie. Poluarea aerului crește riscul de boli de inimă, atac de cord și cancer de plămâni.
„Poluarea aerului are un impact de aproape două ori mare asupra scăderii capacității pulmonare și de trei ori creșterea riscului de BPOC în cazul participanților din țările cu venituri mici, față ce cei din țări cu venituri mari, expuși la aceeași poluare a aerului”, a transmis autoarea studiului, Anna Hansell, profesor de epidemiologie a mediului la Universitatea din Leicester, Anglia, potrivit CNN.
Ea crede că impactul diferit pe care îl are același nivel de poluare ține și de alți factori de luat în calcul în cazul zonelor cu venituri mici, cum ar fi condițiile din gospodării, dietele sărăcăcioase sau accesul limitat la servicii medicale.
Numărul cazurilor de BPOC este așteptat să crească de zece ori în următorii ani din cauza nivelului în creștere a poluării aerului, dar și a crizei climatice.
