Decizia Poloniei de a interzice fermele de blănuri pune capăt unei industrii mari și controversate, responsabile pentru milioane de animale sacrificate anual. Legea vine după un raport european care confirmă suferința sistemică din aceste ferme și imposibilitatea respectării standardelor minime de bunăstare.
Președintele Karol Nawrocki a promulgat legea care elimină creșterea animalelor pentru blană, transformând Polonia în al 18-lea stat membru al Uniunii Europene cu o astfel de interdicție.
Țara era cel mai mare producător european și al doilea producător mondial, după China, cu aproximativ 3 milioane de nurci, vulpi, câini enot și șinșile crescute și omorâte anual pentru blană.
Interdicția a fost adoptată după voturile din Seim (camera inferioară a Parlamentului polonez) și Senat de luna trecută, într-un acord politic transpartinic.
Interdicție motivată de concluziile experților europeni
Legea a fost aprobată la câteva săptămâni după publicarea raportului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.
Documentul arată că suferința animalelor este structurală în fermele de blănuri și că ținerea lor în cuști mici de sârmă nu le poate satisface nevoile minime de bunăstare.
Raportul a fost solicitat de Comisia Europeană în urma Inițiativei Cetățenești „Europa fără blănuri”, sprijinită de 1,5 milioane de persoane.
Comisia își va publica răspunsul oficial până în martie 2026.
Reacții: „un moment istoric pentru protecția animalelor”
Iga Głażewska-Bromant, director pentru Polonia al Humane World for Animals Europe [Lumea umană pentru animale, filiala Europa, n.red], consideră adoptarea legii o schimbare majoră.
Aceasta spune că decizia „va pune capăt suferinței și morții a milioane de animale în fermele de blănuri”.
Głażewska-Bromant subliniază că această practică nu are tradiție în Polonia și că opoziția publică este confirmată de sondaje și de peste 76.000 de semnături depuse la Președinție.
Organizațiile poloneze Otwarte Klatki și Viva! militează de mulți ani pentru interzicerea fermelor de blănuri în Polonia, iar Humane World for Animals Europe a colaborat cu acestea, inclusiv ca membră a coaliției Fur Free Alliance.
Impact european și presiuni pentru uniformizarea legislației
Odată cu această decizie, Polonia izolează și mai mult ultimele state membre care permit fermele de blănuri: Finlanda, Danemarca, Spania, Ungaria și Grecia.
În prezent, peste șase milioane de animale sunt crescute pentru blană în aproape 1.200 de ferme din Uniunea Europeană.
Industria este deja restricționată parțial sau total în 24 de state membre, inclusiv România, care a adoptat interdicția în 2024, și Lituania, în 2023.
Calendarul închiderii fermelor și compensații financiare
Interdicția va intra în vigoare la 14 zile după publicarea oficială, moment din care nu vor mai putea fi înființate ferme noi.
Aproximativ 200 de exploatații active în Polonia vor putea funcționa doar până în ianuarie 2034.
Statul oferă compensații progresive fermierilor care aleg să renunțe în primii cinci ani, iar sumele sunt mai mari pentru cei care închid mai devreme.
Un istoric al industriei și riscurile asociate
Creșterea animalelor pentru blană s-a extins în Polonia abia în a doua jumătate a secolului XX.
Fermele sunt asociate cu riscuri de transmitere a bolilor zoonotice.
Aproape 500 de ferme din Europa și America de Nord au raportat cazuri de COVID-19 la nurci.
Iar peste 500.000 de animale au fost sacrificate din motive de sănătate publică.
Au fost identificate și focare de gripă aviară înalt patogenă în 72 de ferme europene.
Impact climatic și economic semnificativ
Amprenta de carbon a blănurilor este mult mai ridicată comparativ cu materialele textile.
Un kilogram de blană de nurcă are o amprentă de 31 de ori mai mare decât bumbacul și de 26 de ori mai mare decât acrilicul.
Analizele economice arată că industria blănurilor generează costuri ascunse pentru cetățenii europeni, estimate la până la 446 milioane de euro anual.
O industrie care pierde sprijinul pieței
Tot mai multe case de modă renunță la blană, considerând că nu mai poate fi justificată etic sau comercial.
Printre designerii care au adoptat politici fără blană se numără Max Mara, Yves Saint Laurent, Gucci, Alexander McQueen, Balenciaga, Valentino, Prada, Armani, Versace, Burberry și Chanel.
Peste 1.600 de branduri și retaileri la nivel global au făcut același pas.
Industria vestimentară se orientează spre materiale sustenabile alternative, fără impact asupra animalelor.
Materialul video despre felul în care sunt tratate animalele în femrmele din Polonia aici.
CITIȚI ȘI:
Estonia interzice fermele de animale crescute pentru blănuri
