POIM ȘI Black Friday la achiziții publice

Ultima sută de metri de accesare a fondurilor disponibile prin Programul de Infrastructura Mare (”POIM) prinde conturul unui concurs de sărituri peste gard, peste gardul legalității, mai precis, semnalează avocata Alina Guler, într-un nou articol de opinie pentru Green Report.

Se poate constata că unele autorități publice, suferind de sindromul procrastinării, au amânat, la limita pierderii finanțărilor, achiziția de echipamente și dotări necesare colectării selective și transportului deșeurilor, pe scurt au amânat achiziția de autogunoiere și pubele, până au ajuns în situația de criză de timp, iar în situații de criză, consideră că se impun măsuri de criză.

Soluția „ingenioasă” găsită de consultanți, uneori același consultant în câteva județe, a fost de a nu se publica strategia de contractare în SEAP, conform dispozițiilor legale, de a comasa produsele diferite – autogunoiere, pubele și, în unele cazuri ți compostoarele-, într-un singur lot, contrar dispozițiilor legale care interzic formarea loturilor prin gruparea unor produse diferite, precum și stabilirea unor specificații tehnice extrem de restrictive și inutile, fără legătură cu standardele produselor, astfel încât achiziția să fie direcționată în mod artificial către anumite produse.

Sunt evidente consecințele încălcării interdicției de a grupa produse diferite: furnizorii de produse specifice – fie pubele, fie autogunoiere-, nu pot îndeplini în mod individual condițiile de eligibilitate, prin urmare, nu pot participa în procedură decât în asociere. A obliga furnizorii care acționează în mod independent în mediul de afaceri să se asocieze înseamnă a crea o obligație imposibilă pentru cei mai mulți, cu rezultatul urmărit al restrângerii semnificative a concurenței.

Totodată, prin stabilirea unor specificații tehnice care excedează condiționalitățile din standarde, se ajunge la o limitare a concurenței într-o asemenea măsură încât s-a obținut înscrierea în procedură a unui unic ofertant, respectiv același ofertant, unic participant atât în procedura organizată de Județul Ilfov, cât și în cea organizată de Sectorul 2 din București.

Achizițiile fiind organizate în oglindă, același ofertant, ținând cont de legătura dintre cauză și efect, în poziția de singur ofertant ar fi fost înscris și în procedura organizată de Județul Bacău – procedură anulată prin decizia Consiliui Național de Soluționare a Contestațiilor(CNSC) – iar același ofertant ar putea apărea în procedura organizată de Județul Ialomița, suspendată în prezent, întrucât, toate aceste proceduri au același tipar, de la Sectorul 2 și Județul Ilfov.

Evident că unicul ofertant își stabilește oferta la aproximativ 99,90% din valoarea estimată.

Din fericire, într-o primă cauză, CNSC a reținut, într-o decizie care se remarcă prin rigurozitatea interpretării dispozițiilor legale, faptul că gruparea produselor diferite reprezintă o încălcare a dispozițiilor legale și a dispus anularea procedurii.

Schimbându-și în mod radical și amețitor viziunea de la un complet la altul și de la o cauză la alta, în cazul procedurii organizate de Județul Ialomița, CNSC a considerat că opțiunea autorității de a comasa produsele reprezintă un exercițiu legitim al dreptului autonom de apreciere, iar precedentul judiciar nu are caracter obligatoriu, nu este izvor de drept. Mai mult, existând un timid aviz condiționat din partea ANAP privitor la aspectul de legalitate ridicat de comasarea produselor, CNSC consideră că, potrivit avizului, autoritatea nu este obligată decât să justifice de ce a comasat produsele, nu să divizeze în loturi distincte și să piardă finanțarea. De ce ar fi pierdut finanțarea dacă se organizau loturi distincte nu este clar.

Neputând contesta faptul că precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, ne permitem să atragem atenția autorităților publice în general, că legea reprezintă izvor de drept, iar încălcarea legii poate atrage răspunderea civilă, administrativă sau penală, după cum pot considera organele în drept.

Dacă mai adăugăm faptul că, în situațiile pozitive în care pubelele/containerele au fost licitate distinct de autogunoiere, concurența a ajuns la prețuri reprezentând chiar 59% din valoarea estimată, putem determina dimensiunea unui eventual prejudiciu.

Se pare că suntem în cursa unui Black Friday cu fonduri POIM pe ultima sută de metri. Este de văzut cine va deconta prețul de lux al pubelelor în fața organismelor de control europene. Rămâne totuși speranța că se vor asigura condițiile de atingere a targetului de colectare selectivă a deșeurilor, doar speranța.

Despre autoare: Alina Guler, partener Firon Bar-Nir, este un avocat cu peste 25 de ani de expertiză în probleme de energie, mediu și resurse naturale, care a luat parte în cele mai importante tranzacții de acest tip din România. A asistat clienți în procese de investiție, obținere de permise de construire, executarea contractelor de producție și furnizare de energie, privatizări, vânzare și operare de terenuri cu destinație specială, inclusiv pe partea de managementul deșeurilor.

Citește și:

Țintele de colectare pentru deșeurile de ambalaje devin de neatins din 2024

Tehnologii de mediu, în căutare de cadru legislativ: cum riscăm să pierdem banii din PNRR

Prima statie de compostare pentru deseurile biodegradabile 

România nu are încă norme de aplicare pentru legea compostului sau cea privind reducerea risipei alimentare 

spot_img

Ultimele știri