Aerul din locuință poate fi la fel de nociv ca cel din oraș. Țigara, centralele de apartament, aparatele de aer condiționat neîntreținute, detergenții, ba chiar și lumânările parfumate degradează calitatea aerului pe care îl respirăm zilnic. În podcastul Green Report – Ce s-a ars în plămân, nu se mai reface, pneumologul Beatrice Mahler explică ce înseamnă cu adevărat un aer curat în casă și cum îl putem obține fără să cădem în extreme.
Poluarea aerului nu este prezentă doar în trafic sau în zone industriale, ci și în propriile locuințe.
Potrivit medicului pneumolog Beatrice Mahler, aerul din casă poate fi contaminat de surse aparent inofensive.
„Orice substanță chimică folosită în exces poluează. De la soluțiile de curățenie, la bețișoarele parfumate, la lumânările parfumate. Toate aduc, prin ardere, un nivel crescut de poluare”, a explicat dr. Mahler în podcastul Green Report.
Printre sursele frecvente se numără și șemineele moderne, devenite piese de design.
Chiar dacă modelele noi sunt dotate cu sticlă termorezistentă pentru a limita dispersia particulelor arse, arderea lemnului continuă să contribuie la poluarea interioară.
„Lemnul acela care se arde poate să aducă un nivel crescut de poluare în cameră”, avertizează medicul.
Inclusiv centralele de apartament instalate în bucătării pot introduce poluanți direct în spațiul de locuit, cu efecte pe termen lung.
„Viața noastră nu se mai termină la 50 de ani, ca acum o jumătate de secol. Speranța de viață a trecut de 75. Și, dacă vrem să trăim mai mult, trebuie să avem grijă și cum trăim.”
Dar poluarea din casă începe, cel mai adesea, cu fumatul.
Potrivit dr. Beatrice Mahler, acesta este principalul factor care degradează calitatea aerului din interior.
„Țigara este pe primul loc”, explică medicul, sugerând că fumatul generează o concentrație ridicată de particule periculoase, comparabilă cu poluarea severă din aerul urban.
Aerul condiționat ajută, dar doar dacă îl întreținem corect
Pentru un aer sănătos în locuință, întreținerea aparatelor de aer condiționat este esențială.
„Aerul condiționat ne poate ajuta dacă este întreținut corect”, spune pneumologul.
Ce înseamnă corect?
Să fie curățat, spălat, iar filtrele să fie schimbate periodic.
Verificările trebuie făcute în fiecare primăvară, înainte de începerea sezonului cald.
Din păcate, multe persoane amână aceste controale, deși efectele unui aparat necurățat pot agrava afecțiunile respiratorii.
Soluțiile de curățenie – cât de mult e prea mult?
Detergenții de uz casnic nu sunt o problemă în sine, susține dr. Beatrice Mahler, dar utilizarea excesivă poate afecta sănătatea respiratorie.
„Organismul nostru are capacitatea să reacționeze la o anumită concentrație. Problema apare când e cineva obsedat de curățenie și toată ziua folosește soluțiile respective”, explică medicul pneumolog.
Cei mai expuși sunt angajații firmelor de curățenie sau persoanele care folosesc constant produse chimice în casă.
Pentru aceștia, este necesară o formă de protecție, fie mască, fie detergenți bio.
„Există variante mai puțin nocive, bio. Multe persoane revin la trucurile bunicii – bicarbonat, lămâie, în locul soluțiilor comerciale”, adaugă moderatoarea podcastului Raluca Fișer.
Filtru de aer, fără covoare și rețetele bunicii
Dr. Beatrice Mahler folosește acasă un filtru de aer, pe care îl ține în funcțiune în permanență.
„Uneori, când deschid ușa sau geamul, se schimbă culoarea filtrului. Atunci știu că aerul de afară poluează mai mult decât cel din interior. Și închid geamul”, povestește medicul.
Pentru a menține calitatea aerului, evită și acumularea prafului.
„Eu nu am covoare și perdele. Rețin mult praf și pot modifica calitatea aerului. Prefer să fac curat mai des.”
În locul soluțiilor agresive, medicul pneumolog folosește metode simple, precum bicarbonatul pentru curățarea frigiderului sau praful de copt pentru tigăi arse.
„Sfaturile bunicii sunt foarte bune. Sunt sfaturi de nursing [îngrijire de bază pentru sănătate, cu accent pe igienă și prevenție, n.red.], pe care noi le-am abandonat. Eu cred că trebuie să le recomandăm.”
Echilibrul, nu excesul: între tehnologie și sănătate
Poluarea nu se reduce doar la praf sau fum. Poate însemna și excesele din stilul nostru de viață, atrage atenția dr. Mahler.
„Cred că trebuie să ajungem în zona de echilibru. Nu trebuie să eliminăm tot ce aduce tehnologia, dar trebuie să limităm excesele. Pentru că acestea nu sunt bune.”
Un exemplu este expunerea la „electrosmog” – radiațiile de la dispozitivele electronice.
Deși nu există încă suficiente dovezi pe zona respiratorie, medicul confirmă că se lucrează la cercetări interdisciplinare.
„Sunt persoane cu care colaborez la un studiu. Dar nu e gata și prefer să nu vorbesc mai mult despre el.”
Animalele de companie: beneficii emoționale, riscuri asumate
Pentru mulți oameni, animalele de companie sunt surse de echilibru emoțional.
Medicul Beatrice Mahler atrage atenția asupra responsabilității medicale pe care o implică prezența unui animal în casă.
„Trebuie să avem grijă de animale. Dacă se îmbolnăvesc, trebuie tratate. Dacă nu pot fi tratate și au o boală gravă, e nevoie, uneori, de eutanasiere.”
Un exemplu rar, dar real, este psitacoza – o boală care poate fi transmisă de papagali.
„Unii stăpâni refuză să eutanazieze păsările bolnave și ascund boala. Dar papagalul infectat poate transmite boala la om.”
În general, persoanele cu sensibilități respiratorii trebuie să fie atente la alegerea animalului de companie.
Unele specii pot agrava simptomele alergice, mai ales dacă sunt ținute în spații închise.
Pentru persoanele alergice, animalele de companie pot fi o provocare.
Dar mulți nu sunt dispuși să renunțe la legătura emoțională.
„Am pacienți cu astm care preferă să ia doză dublă de medicamente decât să renunțe la pisică”, spune dr. Beatrice Mahler.
Medicul subliniază că rolul său este de a informa, nu de a dicta deciziile.
„Medicul nu este omul care să-i spună celuilalt ce să facă. Vine cu un sfat, dar decizia aparține individului.”
În cazul în care un copil urmează să primească un animal de companie, părinții trebuie să țină cont de starea lui de sănătate și să aleagă în consecință.
Totuși, dr. Mahler refuză să dea o rețetă universală: „Poate fi pește, pasăre, pisică sau câine. Fiecare are propriile nevoi și emoții. Medicina nu trebuie văzută ca o listă de interdicții.”
Cheia rămâne echilibrul și asumarea responsabilității.
„Dacă ai un câine cu mult păr, dar îl tunzi, îl perii și ai grijă de el, riscurile pentru sănătate sunt minime. Grija pentru un animal, o plantă sau o familie vine la pachet cu responsabilitate. Iar asta trebuie asumată.”
Aer curat cu responsabilitate: de la propria casă, la comunitate
Dr. Beatrice Mahler atrage atenția că sănătatea aerului nu depinde doar de politici publice, ci de fiecare individ.
Chiar dacă autoritățile au un rol esențial, schimbarea începe acasă.
„Până nu vom avea această conștiință la nivel de comunitate, nu se va schimba nimic. Primarul e tot dintre noi ales. El poate face până la un punct. Dar dacă eu nu am grijă de casa mea…”, spune medicul.
Poluarea interioară, alegerile legate de curățenie, întreținerea aparatelor și animalele de companie sunt toate decizii personale, cu impact colectiv.
„Avem obligația să contribuim și noi, ca indivizi, la binele societății”, subliniază dr. Mahler.
CITIȚI ȘI:
Podcast Green Report | „Ce s-a ars în plămân, nu se mai reface!”
Podcast Green Report | Poluarea aerului crește internările în spitale
Capitala se sufocă din cauza traficului și lipsei unei strategii verzi
