ONG-ul Observatorul Român de Sănătate a realizat un clasament al eficienței împotriva poluării, cu focus pe cele mai mari 10 orașe din România. Cel mai eficient este Cluj-Napoca, iar cel mai ineficient, Ploiești. Din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India.
Observatorul Român de Sănătate (ORS) este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor și a serviciilor de sănătate.
La sfârșitul anului 2018, echipa ORS a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari zece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului.
Analiza s-a bazat pe o grilă de evaluare care a cuprins 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
- Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
- Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
- Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
- Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
- Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
Rezultatul studiului a fost că niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare.
Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Galați. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova. La mijlocul clasamentului se află București, Iași, Oradea și Brașov.
Eforturi insuficiente
Datele oficiale prezentate de Organizația Mondială a Sănătății şi Comisia Europeană arată că traficul supra-aglomerat din marile orașe românești s-a transformat într-o gravă problemă de sănătate publică.
Din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India. Poluarea aerului omoară în fiecare an peste 23.000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică.
În Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depășite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului. Ca frecvență a depășirilor valorilor de poluare maxim admise, Bucureștiul este pe locul doi, cu 44 de zile de depășiri, urmat de Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în anul 2017.
În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiție cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în București.
Date alarmante
Potrivit informațiilor culese de Observatorul Român de Sănătate, de la autoritățile locale sau din surse oficiale, datele referitoare la poluarea aerului din România sunt îngrijorătoare.
Aer poluat
România este a 5-a țară ca număr de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului din cele 28 de state UE.
Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere.
23.960 decese premature s-au produs în 20168 în România din cauza poluării cu particule în suspensie.
Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare. Există două tipuri de PM: cele grosiere PM10 și cele fine PM2,5. Acestea din urmă sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer deoarece pătrund în plămâni. Media anuală a României în privința concentrațiilor de PM este peste media UE.
8.430 decese premature se produc în România din cauza poluării cu NOx. Principala sursă de poluare cu NOx este traficul rutier. NOx produc decese premature prin boli respiratorii, boli hepatice și boli de sânge. Media anuală a României în privința concentrațiilor de NOx este apropiată de media UE.
Mașini diesel
Maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic în România.
În 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, peste 70% dintre acestea fiind maşini diesel poluante.
Emisiile motoarelor Diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar.
Motoarele Diesel produc emisii poluante de NOx și PM considerabil mai mari decât cele pe benzină.
Opt din cele mai mari primării din România au achiziționat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu motoare Diesel, deși organizațiile internaționale de sănătate avertizează în privința efectelor nocive asupra sănătății a acestor vehicule.
Doar trei primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică.
România a devenit în 2017 cimitirul de mașini al Europei – jumătate din mașinile înmatriculate în 2017 sunt mai vechi de 15 ani, cel mai mare număr înregistrat vreodată în România.
București, Brașov și Cluj sunt orașele cu cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori.
Trafic rutier
Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume.
1,12 miliarde Euro sunt costurile anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier.
Costurile totale anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier sunt de 1,12 miliarde Euro. Dintre acestea, 70% reprezintă poluarea produsă de mașinile Diesel.
Marile orașe din România au în medie doar 22.3 kilometri de piste de biciclete, bicicletele reprezentând cel mai sănătos mijloc de transport în comun și unul eficient în special în acele orașe așezate în zone de câmpie.
