Între 2003 și 2021, planeta noastră a devenit, per total, mai productivă din punct de vedere fotosintetic. Este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Duke, care au analizat aproape două decenii de date satelitare și modele climatice. Rezultatul, însă, vine cu o surpriză: în timp ce vegetația terestră se dezvoltă, ecosistemele marine, în special cele tropicale, pierd din capacitatea de a transforma dioxidul de carbon în energie.
De ce contează fotosinteza pentru viața pe Pământ?
Fotosinteza este motorul invizibil al planetei: prin ea, plantele terestre și algele marine transformă lumina soarelui în energie și stochează carbonul din atmosferă.
Producția primară netă (NPP) este energia rămasă după ce plantele și organismele își consumă o parte prin respirație – practic, „baza” lanțurilor trofice și a stocării carbonului în ecosisteme.
„Fără fotosinteză, nu am avea hrană, oxigen și nici ciclurile de carbon care fac planeta locuibilă. De aceea, monitorizarea NPP este esențială pentru a înțelege impactul schimbărilor climatice”, explică autorii studiului.
Pădurile și câmpurile lumii devin mai productive
Analiza arată că ecosistemele terestre au înregistrat o creștere medie anuală a NPP de aproximativ 0,2 miliarde de tone de carbon. Creșterea este determinată în special de:
- Temperaturi mai ridicate și precipitații sporite în regiunile temperate și boreale.
- Anotimpuri de creștere mai lungi, care oferă plantelor mai mult timp pentru fotosinteză.
- Extinderea suprafețelor împădurite și intensificarea agriculturii.
Beneficiile nu sunt, însă, uniforme. În tropicele sud-americane, de exemplu, producția nu a înregistrat creșteri semnificative, semn că efectele pozitive nu se resimt peste tot în aceeași măsură.
Oceanele tropicale pierd teren
Pe partea cealaltă a balanței, ecosistemele marine au înregistrat o scădere anuală de aproximativ 0,1 miliarde de tone de carbon.
Principala cauză: încălzirea stratului superior al oceanelor, care determină o stratificare mai puternică a apei și împiedică nutrienții din adâncuri să ajungă la suprafață, acolo unde trăiesc algele.
„Algele din oceanele tropicale și subtropicale au nevoie de un aport constant de nutrienți pentru a produce energie prin fotosinteză. Creșterea temperaturii reduce amestecul apei și, implicit, disponibilitatea nutrienților”, notează cercetătorii.
Această scădere are implicații serioase asupra lanțurilor trofice marine, afectând resursele de hrană ale peștilor și, indirect, securitatea alimentară a comunităților care depind de pescuit.
O balanță globală fragilă
Per total, producția globală prin fotosinteză a crescut cu aproximativ 0,1 miliarde de tone de carbon pe an. Însă această balanță este fragilă: ceea ce câștigăm pe uscat se pierde parțial în oceane.
Cercetătorii avertizează că această compensare ar putea fi temporară. „Dacă ecosistemele terestre vor începe să sufere din cauza secetelor mai severe sau a degradării solurilor, avantajul actual ar putea dispărea rapid”, atrag atenția autorii studiului.
Lecția pentru politicile climatice
Rezultatele studiului subliniază importanța unei monitorizări integrate a ecosistemelor terestre și marine. Nu este suficient să evaluăm doar pădurile sau doar oceanele – sistemele sunt interconectate, iar schimbările climatice pot avea efecte în lanț.
Pentru factorii de decizie, concluzia este clară: politicile de reducere a emisiilor și de protejare a biodiversității trebuie să țină cont de ambele sisteme, nu doar de stocarea carbonului în păduri sau de protejarea zonelor marine.
De ce contează pentru România?
România, ca parte a regiunii temperate, este printre zonele care au înregistrat creșteri ale productivității vegetației.
Dar avantajele pot fi înșelătoare: încălzirea globală aduce și secete extreme, pierderea biodiversității și riscuri pentru agricultură.
În același timp, Marea Neagră este o zonă vulnerabilă la schimbările oceanografice care afectează productivitatea algelor. Reducerea aportului de nutrienți din adâncuri, combinată cu poluarea din bazinele hidrografice, poate agrava problemele de pescuit și biodiversitate marină.
