Specialiștii de la Institutul Național pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) atrag atenția că peștii din Dunăre, în special răpitorii, dar și crapul sunt potențial cancerigeni. Cauza este acumularea masivă de metale grele pe fundul Dunării, care afectează populația de pești. Fundul Dunării este plin de metale grele, ne spune dr. Radu Suciu, cercetător la Institutul Național pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, citat de ziarulring.ro.România a avut vreo 12 șantiere navale și în toate funcționa o așa-numită secție de acoperire metalică, cadmiere, cu niște băi electrolitice în care se băgau elicele și alte piese pentru vapoare. Toate acestea nu aveau stații de epurare eficiente, ci doar formale, iar apa ajungea în Dunăre. Cadmiul, care este cancerigen, este în Dunăre, a ieșit la toate analizele făcute de diverse instituții, inclusiv de noi. De la Baziaș până la Sulina, peste tot sunt metale grele, de la cadmiu, cupru până la mercur. Metalele grele nu se biodegradează, se mută dintr-un loc în altul. Sturionii sunt la capătul lanțului trofic, sunt cei mai mari răpitori care trăiesc în Dunăre și în Marea Neagră. Şi atunci, toți ceilalți pești pe care îi mănâncă ei au acumulat deja metale grele de la crustacee, din alge. Totodată, peștii de fund, somnul, crapul, mreana, care se hrănesc pe fundul Dunării, acumulează, mai mult sau mai puțin, metale grele”, ne-a declarat dr. Radu Suciu.
Pescarii mor pe capete
Dr. Suciu ne spune că cei mai afectați de acumularea de metale grele depistată în pești sunt pescarii de pe Dunăre.
Eu mi-am început cariera învățând de la pescarii de la Sfântu Gheorghe. Am o poză în care sunt cu opt pescari, numai o parte din ei mai trăiesc, pentru că au murit de cancer. Ei, zilnic, atunci când veneau cu pești de pe mare – sturioni -, îi deschideau să vadă dacă sunt masculi sau femele și foloseau măruntaiele ficatul, stomacul, intestinele ca să facă o ciorbă pescărească de sturioni, asta era mâncarea lor zilnică multe luni pe an. Noi am făcut analize și am depistat cantități de cadmiu în ficatul de sturion de la Sfântu Gheorghe de 10 până la 50 de ori mai mari decât cantitățile admise în consumul uman”, a mai precizat dr. Radu Suciu.
