Panifcom Iaşi vrea să construiască o staţie de biogaz de 4 milioane de euro

Panifcom Iaşi are pregătit un proiect pentru o staţie de biogaz, o investiţie în jur de patru milioane de euro, însă aşteaptă lansarea măsurilor pe PNRR de către Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, spune directorul general al grupului, Liviu Bălănici.

„Pentru anul acesta avem un proiect pe biogaz, dar sunt în derulare şi alte proiecte pe care nu le pot spune momentan. Ca investiţii, de exemplu, biogazul e în jur de 4 milioane de euro. Proiectul are legătură cu ferma de vaci şi chiar insistăm la autorităţile din România să urgenteze – că sunt nişte bani în zona asta – şi Ministerul Mediului şi Ministerul Energiei să urgenteze, pentru că este o nevoie foarte mare. Celelalte ferme beneficiază – şi în Germania şi în Italia şi în toate celelalte staţii – beneficiază de banii ăştia din PNRR. O dată – este sănătos pentru mediu şi, doi, putem obţine o energie ieftină pe care să o folosim în producţie”, a afirmat Bălănici, cu prilejul unei vizite la moara de la Todireni, judeţul Botoşani.

El a precizat că Grupul Panifcom are totul pregătit, toate autorizaţiile necesare şi aşteaptă doar lansarea măsurilor.

„Ministerele trebuie să lanseze acele măsuri. Sunt prinse în PNRR, le au Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului. Aşteptăm cu nerăbdare, noi suntem pregătiţi, am făcut absolut toate demersurile necesare de obţinere de autorizaţii, de proiectare, de tot şi aşteptăm să lanseze măsurile, pentru că este o nevoie. Facem competiţie cu toţi ceilalţi din Europa care au beneficiat de aceste subvenţii pentru staţii de biogaz şi suntem defavorizaţi din punctul acesta de vedere. (…) Sunt foarte costisitoare şi nu e simplu pentru o fermă să reuşească să facă lucrul ăsta. Din ce am văzut în celelalte state, în Italia, în Germania, au fost subvenţionate până la 90% dacă-ţi consumi propria energie. Iar noi, în ferme, avem nevoie de energie, avem nevoie de apă caldă, avem nevoie de acel gunoi sterilizat. Noi avem (la ferma de vaci de la Vlădeni – n. r.) o instalaţie prin care sterilizăm gunoiul şi îl refolosim ca aşternut, că vorbim de sustenabilitate. Nu mai consumăm energie…băgăm în instalaţia respectivă, se creează o temperatură aerobă, acolo unde reuşesc să sterilizeze. Deci, maturează foarte repede gunoiul şi ajunge până la o temperatură de 75 de grade, iar la 75 de grade mor şi fungii şi bacteriile etc. şi este mai bun decât un aşternut din paie. Cu atât mai necesar proiectul pe biogaz. Acolo vorbim de fermentare mai lungă, vorbim de temperaturi mai înalte de 75 de grade şi gunoiul acela este mult mai steril decât cel pe care-l producem noi la ora actuală”, a explicat directorul general al Panifcom, potrivit Agerpres.

La rândul său, directorul Asociaţiei Holstein RO, Ionuţ Lupu, a subliniat că aceste unităţi de biogaz sunt o soluţie la acel concept „vaca poluator industrial” promovat la nivelul Uniunii Europene, prin care se doreşte scăderea efectivelor de animale.

„Este un tăvălug. Din fericire, problemele de mediu şi acel concept ‘vaca poluator industrial’ au fost amânate. Însă, după trecerea acestui an – este un an electoral atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene, cu siguranţă acele ambiţii europene cu privire la emisiile cu efect de seră şi inducerea acestei idei ‘vaca poluator industrial’ revin. Ne uităm pe hărţile avioanelor şi vedem că Europa este brăzdată cu zeci, sute de avioane în fiecare minut, dar considerăm că poluatorul principal al omenirii este vaca de lapte. Este o abordare puţin strâmbă din punctul nostru de vedere, însă sunt soluţii. Vorbim de ţări precum Italia, Germania, chiar şi Franţa, care au făcut investiţii importante în unităţi de biogaz, în digestoare şi au transformat în mod inteligent dejecţiile în surse de energie şi apă caldă. Vorbim de ţări scandinave care utilizează aceste parteneriate, aceste structuri, să spun aşa, aceste fabrici de biogaz, unităţi de producere a biogazului în parteneriate public-private, pentru că dispensare, cămine, şcoli sunt încălzite cu apa caldă provenită de la aceste digestoare. Sunt lucruri pe care noi trebuie să le facem. Avem de mai bine de 3 săptămâni un dialog constant cu reprezentanţii Ministerului Mediului, pentru că sunt apeluri deschise, sunt măsuri de sprijin pentru dezvoltarea de unităţi de biogaz pe care noi trebuie să le transformăm, să spun aşa, în oportunităţi pentru fermieri”, a afirmat Lupu.

Acesta a subliniat că ferma Panifcom, cu 2.050 de vaci Holstein, atât matcă, dar şi tineret femel, înregistrează perfomanţe foarte ridicate.

„Vorbim de o medie de peste 47 l/zi, o fermă în care se mulg 850 de capete cu performanţe foarte, foarte ridicate. Pe de o parte, vorbim de caractere de producţie care sunt exploatate, genetica efectivă este exploatată la un nivel foarte ridicat. Vorbim în acelaşi timp şi de caractere de sănătate, caractere de fertilitate pe care fermierul le-a urmărit de mai bine de 10 ani, utilizând programe de potrivire a perechilor şi, mai mult ca orice, a reuşit să ţină oarecum ritmul, indiferent de problemele din piaţă. Chiar dacă au fost momente în care probabil fermierii au fost oarecum descumpăniţi şi nu au reuşit să facă faţă costurilor, în cazul acestei ferme investiţia în genetică a fost o prioritate”, a susţinut directorul Holstein RO.

De asemenea, animalele au condiţii de bunăstare foarte bune.

„Vorbim de asigurarea acelui spaţiu necesar, utilizarea unei cantităţi suficiente de paie pentru un confort sporit, vorbim de podotehnie, de trimajul făcut regulat şi de o echipă de profesionişti. De asemenea, intervenţii pe sala de muls, astfel încât să se poată realiza un muls rapid şi ne-traumatic, să spun aşa, pentru animale. Este, aşadar, un exemplu de bune practici, fie că vorbim de exploatarea propriu-zisă, de management, iar acest lucru este extrem de important pentru că, în viitorul apropiat, Comisia Europeană face o presiune extrem de mare legată de reducerea consumului de antibiotice la nivel de fermă. Fără asigurarea unor condiţii de bunăstare optime, fără o furajare de calitate, reducerea incidenţelor şi a afecţiunilor, fie că vorbim de afecţiuni ale glandei mamare, fie că vorbim de probleme ale membrelor, incidenţa acestora şi implicit consumul de antibiotice nu poate fi redus. Suntem aşadar într-o fermă care stabileşte, din punctul meu de vedere, traiectoria. Vorbim de o fermă din care în această dimineaţă au plecat 30 de juninci în Republica Moldova şi vorbim de un export de peste 150 de animale doar în ultimele luni către fermieri care se dezvoltă şi care au condiţii intensive de creştere din Republica Moldova. Deci, vorbim de un potenţial important în cazul acestei ferme, vorbim de o picătură chinezească pusă atât de acţionariat, cât şi de şeful de fermă pe întreaga echipă, astfel încât performanţele să poată fi înregistrate în fiecare zi”, a subliniat Lupu.

Întrebat care este nivelul investiţiilor în genetică, Ionuţ Lupu a răspuns: „Eu pot să spun doar că valoarea unei doze de material seminal variază de la 25 până la 70-80 euro. Pentru o gestaţie se utilizează una, două, trei doze de material seminal. Acum, în funcţie de strategia pe care o are fiecare fermă, se poate obţine un produs. Fiecare fermier îşi calculează valoarea unei viţele în prima zi, la vârsta de o zi. Plecând de acolo, costurile sunt în funcţie de management, în funcţie de furajele utilizate, în funcţie de programele de vaccinare pe care le alege fiecare fermă”.

Rerezentantul asociaţiei spune că animalele pot pleca de la fermă ”fără niciun fel de emoţie” către orice destinaţie din Europa sau din alte ţări vecine.

Panifcom este un model de business sustenabil în Moldova, un ecosistem omogen cu patru ramuri de activitate, interconectate, dar independente – cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit şi panificaţie. În 2024, Panifcom, cel mai mare producător de panificaţie din Moldova, împlineşte 100 de ani de existenţă. Ferma de vaci Panifcom de la Vlădeni, judeţul Iaşi, este una dintre cele mai progresive ferme de vaci din ţară, lucru confirmat de numărul mare de animale cu o excelentă valoare genetică. Vacile fermei Panifcom fac parte dintr-un amplu program de testare genomică derulat cu sprijinul laboratorului Neogen din Scoţia şi a Agenţiei CDCB din Statele Unite.

spot_img

Ultimele știri