Warning: Array to string conversion in /home/greenreport/public_html/wp-includes/shortcodes.php on line 433
Array

Agricultura europeana intensiva risca sa anuleze efectul puturilor de carbon naturale

Emisiile de gaze cu efect de sera, cum ar fi metanul si oxidul de azot, produse de agricultura intensiva, risca sa anuleze in Europa efectul pozitiv al puturilor de carbon naturale, cum sunt padurile si preriile, potrivit unui studiu publicat recent, relateaza AFP, citata de Mediafax.

Oceanele, padurile, preriile, turbariile sunt capabile sa stocheze o parte importanta din gazele cu efect de sera, reducand astfel proportia de dioxid de carbon (CO2) care se acumuleaza in atmosfera si contribuie la incalzirea globala.

"Dar in Europa, tendinta de dezvoltare a unei agriculturi si a unei exploatari forestiere din ce in ce mai intensive ar putea face din suprafata terestra europeana o sursa semnificativa de gaz cu efect de sera", avertizeaza cercetatorii, in revista Nature Geoscience.

"Implementarea de politici de gestionare a pamanturilor, care vizeaza reducerea emisiilor de gaz cu efect de sera, ar trebui sa fie o prioritate", insista ei, in urma eforturilor intreprinse in 17 tari europene, in cadrul proiectului CarboEurope.

Din 2000 pana in 2005, padurile si preriile din Europa au putut astfel sa stocheze peste 300 de milioane de tone de carbon pe an, ceea ce corespunde cu 19% din emisiile de dioxid de carbon legate de resursele de energie fosila (petrol, gaz, carbune).

Dar daca se tine cont de alte emisii de dioxid de carbon (terenuri agricole, turbarii secate), de oxidul de azot cauzat de ingrasaminte si de metanul emis de animalele rumegatoare si de turbarii, efectul pozitiv al puturilor de carbon este aproape anulat, explica Detlef Schulze (Institutul Max-Planck pentru biogeochimie, Iena, Germania) si colegii sai.

Daca sunt luate in considerare "toate gazele cu efect de sera din biosfera terestra din Europa", atunci este ca si cum puturile de carbon naturale nu ar mai elimina din atmosfera decat 2% din dioxidul de carbon emis de gospodarii, industrie si transport, potrivit calculelor lor, care comporta un grad mare de nesiguranta.

Bilantul este chiar si mai defavorabil in cadrul a 25 de tari membre ale Uniunii Europene, unde padurile si preriile au putut compensa, din 2000 pana in 2005, aproximativ 12% din dioxidul de carbon legat de resursele de energie fosila, dar unde emisiile de metan si oxid de azot sunt mai ridicate decat in alte state europene.

In pofida prezentei puturilor de carbon naturale, ecosistemele terestre ale UE emit mai mult gaz cu efect de sera decat absorb, crescand astfel emisiile atribuite combustibililor fosili cu 3% echivalent de dioxid de carbon.

Foto: hetechherald.com

spot_img

Ultimele știri