Camera Deputaților a adoptat, miercuri, 16 mai, legea pentru modificarea completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006. Propunerea legislativă a fost modificată astfel încât pădurile virgine, cele mai valoroase păduri ale României, vor beneficia în continuare de teoretica protecție juridică, spun reprezentanții Greenpeace România.
Ne bucurăm să anunțăm un deznodământ fericit pentru episodul în care Parlamentul a intenționat să anuleze protecția pădurilor virgine și a celor mai importante ecosisteme din România – în forma finală a legii, primarii nu vor avea libertatea de a defrișa aceste păduri. Din păcate, asta nu înseamnă că toate pădurile virgine din România se bucură de protecție: puțin peste 20.000 de hectare din totalul de peste 200.000 de hectare sunt acum recunoscute de Ministerul Apelor și Pădurilor ca fiind virgine sau cvasi-virgine, procesul de identificare al acestora fiind în întârziere de doi ani. Prin această victorie, am câștigat, așadar, o protecție teoretică a unor păduri care sunt încontinuare ținta tăierilor ilegale de lemn din România și a ignoranței autorităților”, a declarat Ciprian Gălușcă, coordonator campanie păduri și biodiversitate Greenpeace România.
România adăpostește cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene, protejate teoretic la nivel național, regional și european, însă sunt în continuare degradate, fie din necunoaștere, oridin lipsă de responsabilitate față de valoarea lor. În prezent, nu există un inventar oficial al acestora, termenul limită până la care Ministerul Apelor și Pădurilor și-a asumat identificarea pădurilor virgine potențiale din România expirând în urmă cu trei zile.
Anul trecut, în lipsa oricărei acțiuni din partea autorităților în acest sens, Greenpeace România a realizat o hartă a pădurilor virgine potențiale.
În 2018 au fost propusea proape 300 de noi inițiative legislative și multe alte ordonanțe de urgență emise de Guvern. Greenpeace România reclamă calitatea procesului de elaborare a politicilor publice de mediu din cauza lipsei de transparență decizională.
