O mana de oameni din localitatea Mahmudia, judetul Tulcea, a ales sa traiasca din practicarea unei vechi traditii: impletitul papurii. Acolo unde braconajul este in floare, cativa localnici din Delta fac bani din activitati „curate“, ce dezvolta ecoturismul in zona.
Paulina Haralasca lucreaza la razboiul pentru rogojini
Pescarusi, albatrosi, lisite, cormorani, pelicani in zbor. O calatorie cu catamaranul pe canalele Dunarii pana la lacurile Deltei dezvaluie o varietate a florei si a faunei, greu de descris in cuvinte, o bogatie la indemana localnicilor pe care insa ei nu stiu s-o „vanda“. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii adaposteste mii de specii si zeci de tipuri de ecosisteme. Multe dintre ele sunt strict protejate nu numai in Romania, ci si in lume.
Delta Dunarii insa este supusa unei amenintari permanente: devoltarea haotica si nesustenabila. Saracia oamenilor care locuiesc in comunitatile din Delta Dunarii ii face sa apeleze la mijloace de trai mai putin legale, dar imediat aducatoare de profit, cum ar fi braconajul.
Produsele aveau mare cautare afara
In ariile protejate, activitatile ce destabilizeaza habitatul sunt interzise prin lege, o lege care insa, de cele mai multe ori, nu se aplica, dupa cum spune Costel Popa, directorul organizatiei Salvati Dunarea si Delta. Potrivit lui, braconajul in Rezervatia Biosferei a ajuns in ultimii ani la cifre ingrijoratoare. Normele comunitare prevad ca locuitorii acestor zone speciale sa se indrepte catre activitati mai putin daunatoare mediului.
Ecoturismul este una dintre solutii. In localitatea Mahmudia, o mana de oameni incearca sa reinvie o veche traditie, ce cunostea o amploare deosebita inainte de Revolutie, dar care, incetul cu incetul, a murit: impletiturile din stuf si din papura.
In localitatea situata pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe s-a deschis de curand un atelier de impletit papura, unde lucreaza in jur de 20 de oameni, o parte din ei, chiar foarte tineri.
Si tinerele invata secretul meseriei
Genica Nicolae are peste 50 de ani si, inainte de ’89, a lucrat timp de 11 ani la Cooperativa Delta, la Sectia Impletituri Papura. „Din aceasta activitate se castigau bani buni inainte de Revolutie. Multe dintre produsele ce se lucrau acolo aveau mare cautare la export. Nemtii si bulgarii le cumparau tot timpul“, povesteste femeia.
Ea spera ca acum, dupa ce s-a deschis atelierul de la Mahmudia, impletiturile din papura sa-si recapete macar putin din valoarea pe care o aveau alta data. „Inainte totul era clar organizat. Acum insa noi taiem papura pe care o luam direct din balta si nu o folosim decat in anul urmator. Dupa taiere, o caram cu remorcile, apoi o punem la uscat timp indelungat“, adauga Genica Nicolae.
Papura se decojeste apoi, iar ceea ce-i mai bun se foloseste la manufacturarea a tot felul de cosulete sau obiecte artizanale pentru cabane. Din papura mai putin buna se fac rogojini. Genica a lucrat ani de zile in domeniu, iar aceasta indeletnicire nu mai are niciun secret pentru ea. Acum in atelier muncesc insa si fete tinere, de 18 ani, care abia invata meserie.
„De aceea, poate produsele care ies din mainile lor nu sunt tocmai perfecte. Dar fetele invata si sper ca in cativa ani sa ajunga si ele sa le arate altora in ce poate fi transformata papura din balta“, mai spune localnica.
Colega ei, Paulina Haralasca, face rogojini. „Noi am confectionat razboiul la care lucram acum rogojinile“, se mandreste Paulina. Ele spun ca fac ecoturism, ceea ce le aduce profit fara sa dauneze locurilor unice in care s-au nascut. Spera sa ajunga in stadiul in care turistii romani sau straini sa vina in Delta special pentru cosurile lor din papura.
Pretul produselor din papura
– Un cos facut manual costa 40 de lei.
– O damigeana imbracata in papura ajunge la 50 de lei.
– O caseta pentru bijuterie costa 15 lei.
– Un borcan imbracat in papura pentru pastrarea zaharului sau a orezului este in jur de 15 lei.
Tuica din floare de salcam din Delta
Dezvoltarea durabila sau a ecoturismului in comunitati include respectul pentru natura si pentru cultura locala, aspecte impuse atat oamenilor ce-si duc viata in zonele respective, cat si vizitatorilor. Ecoturismul contribuie la bunastarea comunitatilor locale. Turistii romani si straini pot fi atrasi in regiunile din Delta si prin specificul gastronomic.
In afara celebrelor borsuri de peste cu apa din Dunare, in zona se fac anumite preparate despre care reprezentantii asociatiilor de mediu din Romania spun ca ar trebui branduite pentru ca astfel sa poate fi „vandute“ mai departe. Este vorba despre mierea de izma, tuica din floare de salcam sau despre vinul alb de nisip.
