Foametea globală a atins niveluri care au fost înregistrate ultima oară acum un deceniu, cauza principală fiind fenomenele meteo extreme determinate de schimbările climatice. 821 milioane de oameni au fost afectați de foamete anul trecut, iar situația se agravează în multe dintre regiuni.
Progresul legat de siguranța alimentară care a fost făcut în ultimul deceniu a fost inversat, unul din nouă oameni fiind subnutriți în 2017. Multe regiuni din Africa și America de Sud au probleme tot mai mari cu lipsa hranei, în timp ce în Asia, mai mult de jumătate de miliard de oameni sunt afectați de foamete.
ONU a identificat fenomenele meteo extreme cum ar fi secete și inundații ca factori cheie pentru creșterea foametei, pe lângă conflicte și încetinire economică.
Raportul ONU acoperă anul 2017, fără să ia în considerare vremea extremă din 2018 care a adus valuri de căldură în majoritatea emisferei nordice, precum și secete și inundații în alte locuri ale lumii. Robin Willoughby, director de politici climatice la Oxfam Marea Britanie, a declarat pentru The Guardian că ultimele câteva luni au agravat probabil situația și a cerut guvernelor să ofere susținere financiară țărilor sărace pentru a le ajuta să se adapteze la efectele încălzirii globale.
„Vremea extremă pe care am văzut-o în acest an a exacerbat probabil criza. O lume mai caldă se dovedește a fi o lume mai flămândă.”
Conform raportului, cei mai mulți oameni flămânzi locuiesc în regiunile lumii care sunt expuse la fenomene meteo extreme. În ultimii cinci ani, au avut loc mai multe perioade de temperaturi ridicate, precum și modificări în cantitatea și regimul de precipitații, sezoanele umede începând mai devreme sau mai târziu ca de obicei. Culturile de bază cum ar fi grâul, orezul și porumbul sunt la risc crescut din cauza extremelor climatice.
„Este șocant că, după un declin prelung, acesta este al treilea an consecutiv în care foametea crește. Adevărul inevitabil este că schimbările climatice lasă oamenii din jurul lumii fără suficientă hrană.”, a adăugat Willoughby.
Raportul propune și câteva metode de adaptare la schimbările climatice, cum ar fi plantarea unor culturi care au nevoie de mai puțină apă, folosirea metodelor naturale pentru a folosi eficient apa de ploaie, precum și diversificarea culturilor.
Raportul numit Starea Siguranței Alimentare și a Nutriției în Lume 2018 este realizat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, UNICEF, Programul Alimentar Mondial și Organizația Mondială a Sănătății (WHO).
Directorii agențiilor avertizează că situația se va agrava în viitor, dacă nu vor fi luate măsuri pentru a ajuta oamenii să se adapteze la schimbările climatice.
„Dacă vrem să avem o lume fără foamete și malnutriție în toate formele sale până în 2030, este imperativ să accelerăm și să implementăm la o scară mai mare măsurile pentru a întări rezistența și capacitatea de adaptare a sistemelor de alimentație și a vieților oamenilor ca răspuns la variabilitatea și extremele climatice.”
Analiza arată și că unul din opt adulți, adică 672 milioane de oameni, sunt acum obezi. Acest fenomen este privit ca o formă de malnutriție asociată cu sărăcia, deoarece de multe ori oamenii săraci nu au acces la hrană de calitate.
151 milioane de copii sub cinci ani sunt subdezvoltați din cauza malnutriției, în special în Asia. Una din trei femei aflate la vârsta reproductivă au anemie, care poate afecta și dezvoltarea copiilor, iar numai 40% dintre bebeluși sunt alăptați până la 6 luni.
Cindy Holleman, editor al raportului și economist la FAO, a explicat că rezultatele raportului sunt un semn timpuriu de avertizare că măsurile de adaptare la schimbările climatice trebuie accelerate și extinse, în special în țări din Africa și America Latină.
„Acesta este începutul unei situații foarte serioase. Avem o țintă de a elimina foametea până în 2030, și nu vom face asta decât dacă vom gestiona noile provocări, iar noile provocări sunt extremele climatice și variabilitatea.”
