Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF trag un semnal de alarmă și cer senatorilor să nu voteze legea care va conduce la mutilarea a cel puțin trei parcuri naturale, legitimând practic proiecte hidroenergetice nelegale.
Proiectul va ajunge luni pe ordinea de zi a Camerei superioare.
PL117/2022 propune modificarea limitelor ariilor protejate în zonele unde există proiecte hidroenergetice în construcție, aprobate înainte ca zonele respective să fie declarate protejate. Într-o scrisoare de poziție trimisă senatorilor, organizațiile de mediu subliniază că legea va da undă verde continuării unor proiecte declarate ilegale de cea mai înaltă instanță din România.
„Profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte luni, fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate,” a precizat Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu.
Organizațiile atrag atenția că modificările legislative contravin Directivei Habitate transpusă în legislația națională prin OUG 57/2007 și Directivei privind evaluarea de mediu, transpusă prin Legea 292/2018. Conform acestora, doar proiectele care vizează sănătatea sau siguranța publică pot fi exceptate de la aplicare, sau dacă obțin avizul Comisiei Europene. Proiectele hidroenergetice vizate de această lege nu au fost transmise Comisiei, spun reprezentații ONG-urilor.
Impact negativ de mediu și aport energetic mic
Hidrocentralele Bumbești-Livezeni și Răstolița sunt două dintre proiectele pentru care este propusă legea. Acestea se află pe teritoriul Parcului Național Defileul Jiului, respectiv Parcului Național Călimani și Defileul Mureșului Superior. Pornirea hidrocentralelor va diminua drastic debitele râurilor, fapt ce va afecta negativ întreaga biodiversitate, și în mod direct speciile de vidră și populațiile de pești precum zglăvoaca și lostrița, o specie pe cale de dispariție, potrivit ONG-urilor.
„În realitate, cele două hidrocentrale în discuție ar avea o contribuție de maximum 0,6% la producția de electricitate din sistemul energetic național și ar diminua debitul râurilor afectate. Producția maximă s-ar înregistra numai condițiile unor debite ale râurilor din anii ‘80, condiții inexistente astăzi din cauza schimbărilor climatice. Aceeași cantitate de electricitate ar putea fi produsă în parcuri fotovoltaice cu o capacitate instalată de aproximativ 180 MW, pe numeroasele terenuri degradate din sudul țării sau acoperișurile caselor, fără a afecta mediul” a spus Ioana Ciută, președinta Bankwatch România.
Investițiile aduse în discuție au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu mai sus amintite, fapt pentru care hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv în 2017 autorizația de construire, iar hidrocentrala Răstolița deține un acord de mediu emis în anul 1990 (format din două pagini), care nu include nicio măsură de protecție a mediului. Odată cu declararea zonelor ca Parc Național și înfiinţarea reţelei Natura 2000 procedurile de mediu ar fi trebuit revizuite.
„Este evident că această lege este redactată special pentru a legitima construirea hidrocentralelor declarate ilegale. Însă pornirea lor ar avea un impact ireversibil asupra biodiversității, indiferent de cum arată textul legii. În România este o mare problemă cu hidrocentralele mici construite în zonele montane, care seacă pe porțiuni importante cursul râurilor. De aceea le cerem senatorilor să nu voteze o lege care ar distruge și mai multe habitate unice din România,” a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.
