Asociația Bankwatch România și mai multe organizații de mediu și civice au trimis, miercuri, o scrisoare deschisă către oficialii de la Bruxelles în care cer ca proiectele hidrotehnice pe care Guvernul român vrea să le introducă prin renegocierea PNRR să nu fie acceptate și finanțate prin RePower EU, având în vedere că afectează mediul, contravin obiectivelor UE privind clima și au probleme de legalitate în România.
Scrisoarea deschisă a fost adresată președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreședintelui executiv al CE Frans Timmermans, comisarului european pentru mediu Virginijus Sinkevičius și directorului general al SG RECOVER Céline Gauer. Documentul subliniază neconcordanța dintre obiectivele Comisiei Europene în materie de climă și noile proiecte propuse pentru includere prin RePower EU.
„În contextul schimbărilor climatice, apelarea la hidroenergie, care se bazează pe o tehnologie învechită, contrazice obiectivele stabilite în legislația europeană privind clima (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%) și planul RePowerEU (creșterea ponderii energiei eoliene și solare la 45%)”, se arată în scrisoare.
În argumentația lor, autorii citează un studiu publicat în BioScience la sfârșitul anului 2016 a arătat că barajele hidrotehnice și rezervoarele contribuie cu 25% mai mult la încălzirea globală decât se credea anterior. Autorii studiului estimează că rezervoarele emit anual în atmosferă o gigatonă sau un miliard de tone de dioxid de carbon.
„În raportul său privind taxonomia, Grupul Tehnic de Experți al UE pentru Finanțarea Durabilă a declarat: „Construcția de noi instalații hidroenergetice nu trebuie să ducă la fragmentarea râurilor”. Cu toate acestea, toate proiectele care fac parte din prima versiune a PNRR-ului României duceau la fragmentarea râurilor. În urma unei dezbateri publice din 2021, orice propuneri vechi și în afara legii au fost eliminate din PNRR. Aceasta a venit ca răspuns la presiuni publice substanțiale (zeci de mii de cetățeni care au solicitat acest lucru)”, se mai arată în text.
Semnatarii scrisorii spun că Guvernul României vrea să ocolească rezultatele dezbaterii publice și să reintroducă proiectele ilegitime în PNRR. O listă cu 11 proiecte hidroenergetice este pusă în dezbatere pentru a fi incluse în PNRR prin intermediul REPowerEU.
Toate cele 11 proiecte, menționate de ONG-uri în scrisoare, au fost concepute în timpul dictaturii Ceaușescu și asta în total dispreț față de oameni și mediu:
• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Jiu (Livezeni-Bumbești) a fost declarată ilegală printr-un verdict final emis de Curtea de Apel București. Dacă s-ar realiza, ar distruge complet Parcul Național Cheile Jiului. Potrivit publicației Science, impactul așteptat este estimat a fi la scară globală. Peste 33.000 de români au cerut într-o petiție ca proiectul ilegal să fie oprit, petiție la care se face referire în cel mai recent raport de mediu al Națiunilor Unite privind România. Reclamația EU CHAP(2016)01813 cu privire la distrugerea Parcului Național Defileul Jiului/Situl Natura 2000 Defileul Jiului a fost închisă deoarece hotărârea definitivă a Curții de Apel ar fi rezolvat problema. Cu toate acestea, în Parlament există două propuneri legislative de urgență care încearcă să evite acest verdict al instanței. Unul dintre ele a fost retrimis în ciuda faptului că a fost declarat neconstituțional și Comisia Europeană a concluzionat că încalcă legislația UE.
• Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a respins proiectul Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Câineni – Lotrioara deoarece analiza SEICA (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă) a relevat un impact major asupra corpului de apă. În plus, proiectul presupune degradarea sitului Natura 2000 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”.
• Centrala Hidroelectrică (CHE) Islaz presupune degradarea mai multor situri Natura 2000. Deteriorarea sitului „Confluența Dunării Olt” a fost un subiect de discuție în cadrul Conferinței RAMSAR din 2012 desfășurată la București. Acest proiect de baraj a fost respins de Agenția Română pentru Protecția Mediului prin Decizia 4/2015.
• Proiectul Cosmești – Movileni presupune distrugerea unei porțiuni din Rezervația Natura 2000 „Lunca Siretului Inferior”. Agenția pentru Protecția Mediului Galați a respins propunerea prin Decizia 603/2016.
• AHE Cerna Motru Tismana II: Acest proiect este amplasat în cadrul unui sit Natura 2000 destinat speciilor de pești (la nord de Gorjul de Vest). Extinderea sa ar fi ilegală deoarece ar duce la pierderea unei porţiuni şi mai mari din râul Bistriţa Gorjană. În forma sa actuală proiectul a fost implementat prin redirecționarea debitului râului Bistrița Gorjană într-un alt bazin hidrografic. În 2008 abaterea a avut loc cu încălcarea Directivei-cadru privind apa.
• Proiectul Belareca – Cerna presupune redirecționarea unuia dintre cele mai valoroase râuri ale țării, râul Belareca. Prin urmare, nu numai Directiva-cadru privind apa, ci și Convenția europeană a peisajului ar fi încălcată. Are efect cumulativ cu proiectul hidroelectric Ramna, pentru care a fost declanșată o procedură de infringement prin dosarul INFR(2015)4036.
• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Răstolița va duce la dispariția populației de lostriță (Hucho hucho). Proiectul dăunător este menționat în raportul anual FFSG 2015. Mai mult, proiectul presupune defrișarea unei suprafețe mari din Parcul Național Călimani. Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a încălcat Convenția de la Aarhus, refuzând să evalueze comentariile trimise la timp.
• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Surduc-Siriu este un proiect pentru care comunitatea internațională a cerut oprirea acestuia încă din 2019. A fost supus revizuirii de legalitate prin dosarul nr. 1259/117/2020. Autorizația de construire a fost retrasă printr-un verdict definitiv emis de Curtea de Apel Cluj în iunie 2022.
• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Pașcani de pe râul Siret încalcă Directiva-cadru a apei prin distrugerea unui corp de apă, respectiv un tronson din râul Siret.
„Cele unsprezece proiecte hidrotehnice nu țin cont de amploarea și ritmul schimbărilor care au avut loc la nivelul UE și, în consecință, nu îndeplinesc obiectivele stabilite de CE, inclusiv necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 sau decarbonizarea economiei și atingerea neutralității climatice până în 2050”, mai arată autorii.
Riscurile asociate cu finanțarea acestor proiecte hidroenergetice se extind dincolo de impactul lor distructiv asupra mediului. Construcția neautorizată în Parcul Național Defileul Jiului face obiectul dosarului penal 100/P/2021 la Serviciul Teritorial Alba-Iulia al DNA. Prin continuarea construcției se încearcă „acoperirea” construcției ilegale, obstrucționând astfel justiția. În plus, încălcarea hotărârilor judecătorești anterioare constituie un atac la adresa statului de drept, potrivit autorilor.
„În cazul în care Comisia aprobă finanțarea proiectelor ilegale care contravin unui număr de directive și hotărâri ale Curții de Justiție a UE, Comisia nu va putea să-și îndeplinească poziția de Gardian al Tratatelor. PNRR trebuie să fie condiționat de statul de drept, iar prin acest atac asupra statului de drept, Guvernul României, în special Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pune în pericol orice finanțare din partea PNRR și, în consecință, o multitudine de proiecte benefice în cadrul acest plan”, se arată în document.
„Atragerea Comisiei într-o capcană este singura miză a acestei finanțări, deoarece proiectele în cauză nu au probleme de finanțare, ci probleme de legalitate (autorizare). Finanțarea lor este asigurată deoarece proprietarul lor, Hidroelectrica, a raportat un profit de 3,5 miliarde de lei în doar nouă luni. Investiția în hidroenergie ar trebui să acorde prioritate celor 209 instalații hidroelectrice existente ale companiei, care funcționează toate considerabil sub capacitate din cauza lipsei de întreținere. La aceste hidrocentrale s-a produs deja impactul asupra mediului și de aceea întreținerea și modernizarea ar trebui să fie prioritățile. Este posibilă dublarea producției fără impact suplimentar asupra mediului. Viitorul hidroenergiei constă în modernizarea și, probabil, în hidrocentrale cu circuit închis și stocare prin pompare, deși comunitatea științifică este încă precaută față de această ultimă opțiune”, se arată în scrisoare.
Scrisoarea deschisă este semnată de 28 de organizații de mediu și civice, printre care Asociația Declic, Asociația Bankwatch România, Organizația Salvați Prutul, ECPI-Euroregional Center for Public Initiatives, Agent Green, Fundația Eco-Civica, Federația Coaliția Natura 2000, Valea Jiului Society, Fundația Greenpeace România, Asociația Cu Verdele-n Sus, etc.
Citește și: Emilian M. Dobrescu: „Amenajarile hidrotehnice din bazinul hidrografic al Dunarii, risc pentru mediu”
