Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat la Reykjavik, în 11 iunie 2025, Comisia Paneuropeană pentru Climă și Sănătate (PECCH). Inițiativa vine ca răspuns la amenințările sanitare tot mai mari generate de criza climatică.
Noua comisie este formată din 11 experți din regiunea europeană a OMS, cu experiență vastă în domenii politice și științifice, atât la nivel național, cât și internațional.
Președinția este deținută de fosta prim-ministră islandeză Katrín Jakobsdóttir, iar consilier științific principal este profesorul Sir Andrew Haines, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
O criză climatică care devine tot mai mult o criză sanitară
„Este timpul să recunoaștem un adevăr incontestabil: criza climatică este o criză de sănătate. Ne omoară deja și, fără măsuri urgente, situația se va agrava semnificativ”, a declarat dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.
El subliniază că sistemele de sănătate, deși sunt deja sub presiune, pot deveni parte din soluție:
„De aceea am convocat această comisie. Ea va propune recomandări eficiente, aplicabile și accesibile, care să ajute sistemele sanitare să răspundă crizei climatice, să îmbunătățească rezultatele în sănătate și să reducă, în același timp, costurile.”
Comisia va analiza măsuri precum reducerea deșeurilor, eficientizarea energetică a infrastructurii medicale sau sistemele de avertizare timpurie pentru valurile de căldură.
Regiunea europeană, punct zero al impactului climatic asupra sănătății
Europa este regiunea OMS cu cea mai rapidă încălzire. Toți indicatorii privind legătura dintre climă și sănătate – de la mortalitatea provocată de caniculă până la anxietatea climatică – sunt în creștere.
- O treime din decesele cauzate de căldură la nivel global se înregistrează în Europa.
- 4 dintre cei mai călduroși ani din istorie au fost înregistrați din 2020 până azi.
- 10% din populația urbană a regiunii trăiește în zone cu risc de inundații, iar aceste fenomene extreme devin de nouă ori mai frecvente.
Sărăcie, vulnerabilitate, inegalitate
Criza climatică afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile: copii, persoane în vârstă, femei însărcinate, persoane imunocompromise și comunități indigene. Schimbările climatice aduc nu doar boli fizice, ci și efecte majore asupra sănătății mintale.
„Criza climatică nu mai este doar o urgență de mediu, ci o amenințare sanitară în creștere”, a declarat Katrín Jakobsdóttir.
„Anul 2024 a fost cel mai fierbinte înregistrat vreodată, iar traiectoria actuală ne duce rapid spre un salt catastrofal de 3°C în acest secol.”
În 2022 și 2023, peste 100.000 de oameni au murit din cauza căldurii în 35 de țări din regiunea europeană. Potrivit fostei premier islandeze, aceste pierderi nu pot fi ignorate:
„Trebuie să acceptăm că schimbările ecosistemelor, poluarea aerului și temperaturile în creștere ne afectează deja sănătatea. Nu avem de ales: sănătatea trebuie protejată ca o componentă esențială a justiției sociale și a demnității umane.”
De ce contează această comisie?
Sectorul sanitar este responsabil pentru 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, mai mult decât toate zborurile comerciale la un loc.
Poluarea aerului cauzează anual 7 milioane de decese la nivel global, dintre care jumătate de milion doar în Europa.
În timp ce aproape jumătate din populația lumii trăiește deja în zone extrem de vulnerabile climatic. Iar în Europa, se estimează că 80% din populație va locui în orașe până în 2030 – ceea ce transformă centrele urbane în adevărate „fronturi” ale luptei cu criza climatică.
Ce urmează
Profesorul Sir Andrew Haines avertizează:
„Dovezile științifice sunt clare: criza climatică reprezintă o amenințare în creștere pentru sănătatea umană. Bolile infecțioase, insolațiile și insecuritatea alimentară sunt doar câteva dintre riscuri. Trebuie să investim în adaptare, să reducem emisiile și să facem sistemele noastre sanitare mai reziliente.”
Comisia își propune să reunească vocile experților din știință, administrație publică, mediul academic, organizațiile de tineret și societatea civilă.
Misiunea sa este de a transforma dovezile științifice în recomandări concrete și acțiuni eficiente.
„Această comisie vine într-un moment critic, în care bugetele pentru acțiuni climatice scad, deși nevoile cresc. De aceea, ne vom concentra pe soluții funcționale, sustenabile și aplicabile în sistemele de sănătate din toată Europa”, a conchis dr. Kluge.
