Un grup internațional de cercetători a conceput prima dietă care combate catastrofele ecologice globale și problemele alimentare ale lumii. Dieta presupune reduceri radicale ale consumului de carne roșie în țările vestice și alte schimbări majore la nivel global.
Dieta dedicată sănătății planetei a fost creată de o comisie internațională care dorește să stabilească un ghid alimentar pentru populația în creștere a lumii. Dieta ia în considerare rolul major pe care agricultura industrială, și în special creșterea animalelor, îl are în accelerarea schimbărilor climatice, distrugerea habitatelor naturale și poluarea apelor lumii.
La nivel global, dieta presupune reducerea la jumătate a consumului de carne roșie și zahăr, în timp ce consumul de legume, fructe, leguminoase și nuci ar trebui să fie de două ori mai mare.
Europenii ar trebui să mănânce cu 77% mai puțină carne roșie și de 15 ori mai multe nuci și semințe. În cazul Americii de Nord, consumul de carne roșie ar trebui să scadă cu 84%, iar cel de fasole și linte ar trebui să crească de șase ori.
Conform cercetătorilor, dieta ar putea salva anual cel puțin 11 milioane de oameni de la morți premature cauzate de hrană nesănătoasă și ar putea preveni colapsul lumii naturale de care depinde bunăstarea umanității.
Estimările arată că până în 2050 populația lumii va ajunge la 10 miliarde de oameni, iar cercetătorii avertizează că menținerea dietelor nesustenabile din prezent ar duce la agravarea problemelor de sănătate și înrăutățirea încălzirii globale.
Lumea trebuie să reducă substanțial consumul de carne pentru a evita schimbările climatice catastrofale
Dietele nesănătoase sunt cauza principală a problemelor de sănătate la nivel global. Conform ONU, 800 de milioane de oameni sunt afectați în prezent de foamete, 2 miliarde de oameni sunt subnutriți și alte 2 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi. Per total, nivelul foametei globale a crescut, iar schimbările climatice sunt principala cauză.
„Dietele lumii trebuie să se schimbe în mod dramatic.”, a declarat Walter Willet de la Universitatea Harvard.
El a explicat pentru The Guardian că dieta propusă este flexibilă și variată.
„Nu vorbim aici despre o dietă de deprivare; vorbim despre un mod de a ne hrăni care poate fi sănătos, gustos și plăcut. Cantitățile de carne roșie par mici pentru mulți oameni din Marea Britanie și SUA. Dar ele nu par mici pentru marea parte a populației lumii care deja consumă cam atât sau chiar mai puțin. [Dieta] este în conformitate cu dietele tradiționale.”
Dieta propusă este bazată în principal pe plante și permite o medie de 2.500 de calorii pe zi. Permite un burger de vită și două porții de pește pe săptămână, dar majoritatea proteinelor provin de la nuci și leguminoase. Este permis și consumul unui pahar pe lapte pe zi sau a unei porții de brânză sau unt, precum și consumul unui ou sau două pe săptămână.
Berlin: 35.000 de protestatari au cerut o revoluție agricolă
Jumătate din dieta unei zile este bazată pe fructe și legume, iar cerealele integrale reprezintă un sfert din meniul zilnic.
Dieta propusă este similară cu alte diete care sunt sănătoase, cum ar fi cea mediteraneană sau Okinawa.
Agricultura industrială agravează schimbările climatice, contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră. Aproape 80% dintre terenurile agricole ale lumii sunt folosite pentru producția hranei destinată animalelor și pășunat, deși carnea oferă doar 18% din caloriile totale consumate în lume. Defrișarea habitatelor naturale pentru a fi transformate în terenuri agricole este una dintre cauzele principale ale extincției în masă care afectează viața sălbatică în prezent.
Agricultura contribuie și la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, una dintre problemele majore ale lumii care ar putea avea consecințe dezastruoase. În Uniunea Europeană, 65-75% din antibiotice sunt consumate de animale.
Un raport recent realizat de 130 de academii de știință și medicină concluziona că sistemul alimentar global nu funcționează și are nevoie de o transformare radicală pentru a putea oferi oamenilor o dietă sănătoasă, accesibilă și prietenoasă cu mediul. Acest lucru depinde de adoptarea unor metode agricole mai bune, de consumul redus de produse animale în cazul țărilor bogate, și de valorificarea hranei care este mai degrabă nutritivă decât ieftină.
