Kronochem Sebes a depus, miercuri, la Curtea de Apel Alba Iulia, la primul termen al recursului impotriva deciziei Garzii Nationale de Mediu (GNM) referitoare la demolarea unei instalatii de formaldehida, o cerere de amanare pentru lipsa de aparare.
Aceeasi cerere de amanare in vederea asigurarii apararii a fost solicitata, tot miercuri, de catre Kronospan Sebessi intr-un alt dosar aflat pe rolul instantei din Alba Iulia, impotriva Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a GNM.
Instanta a acordat, in ambele cazuri, un nou termen, peste trei saptamani, in data de 28 mai.
Atat Kronochem, cat si Kronospan au calitatea de reclamant in aceste procese, dupa ce au pierdut, in februarie, la Tribunalul Alba si, in consecinta, au facut recurs.
Potrivit conducerii GNM, institutia a fost actionata in instanta in zece procese de catre compania din Sebes. Saptamana trecuta, intr-o conferinta de presa sustinuta la Alba Iulia, comisarul general al GNM, Octavian Popa, a declarat ca daca decizia finala in instanta va fi in defavoarea GNM in cele zece procese ar putea exista riscul primirii unei notificari de infringement pe justitie din partea Uniunii Europene.
Seful GNM s-a declarat insa optimist ca instanta va da castig de cauza comisarilor de mediu. "In mod normal, intr-o tara normala, sansele sunt de suta la suta, dar e drept ca noi nu prea traim intr-o tara normala", a spus pe 30 aprilie Octavian Popa.
Comisarul general a declarat ca nu isi poate inchipui decat intr-un cosmar ca se va putea pierde in instanta.
In ultimul an, comisarii de mediu au efectuat in jur de 20 de controale la societatea din Sebes, soldate cu amenzi in valoare de peste o jumatate de milion de lei. "Prima masura data a fost o premiera pentru Romania, fiindca nu se mai aplicase niciodata, desi legea exista, aceea a masurii aplicarii sanctiunii complementare, de demolare a noii instalatii de formaldehida", a subliniat seful GNM.
De mentionat ca toate amenzile date au fost atacate in justitie de societatea din Sebes. In prezent sunt pe rolul instantelor zece dosare, toate fiind castigate pana la momentul de fata la Judecatoria Alba Iulia si Tribunalul Alba, de GNM, a spus Popa.
Daca societatea din Sebes va pierde si la Curtea de Apel Alba Iulia procesul referitor la demolarea noii instalatii de formaldehida, seful GNM se asteapta ca aceasta sa atace decizia la Curtea Suprema de Justitie. "Undeva, in luna iunie, ar trebui sa se termine acest proces", a spus Popa. Daca se termina in iunie acest proces, vor trebui ca in zece zile sa o demoleze, a declarat seful GNM.
In conditiile in care urmatorul termen este la Curtea de Apel Alba Iulia la sfarsitul lunii mai, este putin probabil ca dosarul sa ajunga in cursul lunii iunie la instanta suprema.
In prezent, la Sebes functioneaza o instalatie de formaldehida, cu o capacitate de 30.000 de tone pe an.
Kronospan vizeaza punerea in folosinta a unei noi instalatii de formaldehida unde ar urma sa se produca, anual, 60.000 de tone din acest produs chimic. Dezvoltarea unei noi capacitati de producere a formaldehidei, substanta cu posibil efect cancerigen, investitie evaluata la zece milioane de euro, a provocat o opozitie intensa in randul unei mari parti a localnicilor, avand loc chiar si un referendum, nevalidat insa.
Conducerea companiei sustine insa ca productia de formaldehida nu ar implica nici un risc pentru populatie.
Societatea din Sebes a facut recurs, la inceputul lunii februarie, impotriva sentintei Tribunalului Alba privind demolarea noii instalatii de formaldehida, ridicata fara aviz de mediu si autorizatie de constructie.
Compania internationala "Kronospan", cu fabrici de formaldehida in tari din Uniunea Europeana, Rusia si China, acopera 2% din capacitatea de productie la nivel mondial. Germania si Italia sunt tarile cu cea mai mare productie anuala de formaldehida din UE, asigurand aproximativ 10% din cantitatea produsa anual in lume. "Kronospan" detine fabricile de PAL si MDF din Sebes din 2004, cand le-a achizitionat de la grupul italian MDF Fratti. Investitiile realizate in Romania se ridica la peste 250 de milioane de euro.
