Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut până la valori care sunt cu peste 50% mai mari decât cele din perioadele preindustriale ale civilizaţiei umane, au anunţat oamenii de ştiinţă de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din Statele Unite, informează DPA.
Dioxidul de carbon din atmosferă, măsurat de Mauna Loa Atmospheric Baseline Observatory din Hawaii, a atins în 2022 un vârf de 421 de părţi per milion (ppm) în luna mai, „împingând şi mai mult atmosfera Terrei într-un teritoriu ce nu a mai fost văzut de milioane de ani„, au declarat experţii americani.
Înainte de Revoluţia Industrială – şi pentru aproape 6.000 de ani de civilizaţie umană -, nivelurile de dioxid de carbon s-au situat constant în jurul pragului de 280 de ppm. După acea perioadă de profunde transformări tehnologice, care au început în secolul al XVIII-lea, oamenii de ştiinţă estimează că oamenii au generat emisii de aproximativ 1,5 trilioane de tone de CO2, iar o mare parte din această cantitate va continua să încălzească planeta noastră pentru alte câteva mii de ani de acum înainte.
Anunţul a fost făcut de cercetători de la NOAA – o agenţie federală americană care furnizează informaţii şi servicii ştiinţifice pentru a proteja resursele naturale ale Pământului – şi de la Institutul Scripps pentru Oceanografie din cadrul Universităţii California din San Diego.
„Ştiinţa prezintă dovezi irefutabile: oamenii modifică clima în feluri la care economia şi infrastructura noastră trebuie să se adapteze„, a declarat Rick Spinrad, administratorul general al NOAA, citat într-un comunicat.
„Vedem în fiecare zi impacturile pe care schimbările climatice le provoacă în jurul nostru. Creşterea implacabilă a nivelurilor de dioxid de carbon măsurate la Mauna Loa reprezintă o mărturie puternică a faptului că trebuie să luăm măsuri urgente şi serioase pentru a deveni o naţiune mai bine pregătită în faţa climei„, a adăugat el.
Potrivit NOAA, poluarea cu CO2 este generată de arderea combustibililor fosili pentru transport şi pentru obţinerea de energie electrică, precum şi de fabrici de ciment, despăduriri, agricultură şi alte practici.
„Alături de alte gaze cu efect de seră, CO2 captează căldura radiată la suprafaţa planetei şi care, altfel, ar ‘evada’ în spaţiu, făcând ca atmosfera planetei să se încălzească constant, fapt ce duce la o cascadă de impacturi meteorologice, inclusiv la episoade de căldură extremă, secetă şi incendii de vegetaţie, precum şi la precipitaţii mai abundente, inundaţii şi furtuni tropicale„, a adăugat agenţia americană.
„Este deprimant că ne lipseşte puterea unei voinţe colective pentru a încetini creşterea implacabilă a nivelurilor de CO2″, a declarat Ralph Keeling, un renumit profesor de geo-chimie care conduce programul desfăşurat de Institutul Scripps în Mauna Loa. „Poate că folosirea combustibililor fosili nu mai accelerează, dar noi continuăm să alergăm cu viteză maximă spre o catastrofă globală„, a adăugat el.
Pieter Tans, cercetător principal la Global Monitoring Laboratory, împărtăşeşte frustrarea profesorului Keeling şi a spus că deşi nivelurile mari de dioxid de carbon din atmosferă nu reprezintă ceva nou, omenirea a refuzat cu toate acestea să acţioneze până acum în consecinţă.
„Cunoaştem aceste lucruri de o jumătate de secol, dar am eşuat să facem ceva consistent împotriva lor. Oare ce altceva ar trebui să se mai întâmple pentru ca noi să ne trezim?„, a declarat Pieter Tans.
Pe aceeași temă: Apelul secretarului general al ONU către liderii lumii: „Scoateți-ne din această harababură!”
Forumul Economic Mondial: Cum ar putea investițiile în tehnologie să salveze clima
