Cea mai importantă sarcină pe care guvernele lumii trebuie s-o ducă la îndeplinire în 2015 este definitivarea acordului pe climă ce urmează să fie semnat la Paris la sfârșitul lui 2015. Semnarea acordului rămâne însă demnă de mitul lui Sisif și este asemuită de jurnaliștii de la The Guardian cu un bolovan care trebuie răsturnat în amonte spre Paris, deoarece mai sunt de atins numeroase obiective de dezvoltare durabilă până la finalul lui 2015. Iar cele 17 obiective principale propuse, menite să contribuie la stoparea încălzirii globale, trebuie să fie concise, ușor de comunicat și puse imediat în practică, se arată în analiza realizată de The Guardian.
„Eradicarea sărăciei în toate formele sale, pe întreaga planetă” și alte obiective de acest gen rămân, din păcate, idilice, dacă luăm în considerare criza economică actuală. Finanțele dețin supremația, iar ultimele statistici arată că există inegalități accentuate în privința nivelului de trai. Exemplul luat de The Guardian este Marea Britanie, unde veniturile medii ale salariaților sunt în scădere, în timp ce companiile prosperă și au câștiguri nete, în creștere cu 373%. Iar în aceste condiții, dacă bolovanul climatic nu va reuși să urce muntele spre Paris în 2015, efectele ireversibile ale încălzirii globale vor condamna la eșec toate celelalte obiective de dezvoltare durabilă, oricât de grandioase ar fi ele, potrivit The Guardian.
Eșecul negocierilor pe climă din 2009 de la Copenhaga își face auzit încă ecoul și răspândește temerea că și această nouă provocare de la Paris ar putea fi o înfrângere. Decidenții inteligenți ar putea totuși să identifice curând oportunități neașteptate pentru a câștiga două dintre cele mai mari premii în economia ”verde”: să stopeze prețul carbonului și să găsească resursele necesare să investească în tranziție.
Wim Boonstra, economist-șef la banca olandeză Rabobank și profesor de economie la Universitatea din Amsterdam, a pledat de curând în favoarea unui program de investiții publice pentru o ”extindere a Băncii Centrale Europene” pentru a evita deflația în Uniunea Europeană. Investițiile de acest gen într-o perioadă de tranziție spre scăderea emisiilor poluante în UE ar putea să trimită, în sfârșit, un mesaj global, și anume acela că țările bogate sunt implicate serios în declanșarea fenomenului încălzirii globale. Cu siguranță, un astfel de program, al cărui potential este enorm, trebuie întocmit cu multă grijă, este obligatoriu să aibă ținte precise și trebuie să evite consecințe involuntare. (…)
Până la negocierile climatice de la Paris, să ne amintim că studiile demonstrează că există o legătură foarte puternică între obiceiurile noastre și un consum redus de energie. Activități ca voluntariatul, câteva ore de somn în plus, sportul sau întâlnirile mai dese cu prietenii ne pot schimba viziunea clasică de consumator constant de energie și ne pot transforma în persoane care îndrăgesc și alte moduri, mai utile și mai puțin consumatoare de energie, pentru a-și petrece timpul. Iar acest nou mod de viață, însușit de tot mai mulți oameni, ar putea să oprească rostogolirea neîncetată a bolovanului climatic.
Adaptare după The Guardian
Citește și:
Lima: Mii de persoane au scandat ”Schimbați sistemul, nu clima!”
Săptămână decisivă la Lima. Maratonul diplomatic pe climă continuă
Lima: America Latină reîmpădurește 20 milioane hectare de teren degradat
