În august 2025, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate Bistrița-Năsăud a emis un permis important prin care 2.361,2 tone de nămol de epurare (substanță uscată) de la stația de epurare a AQUABIS SA Bistrița pot fi aplicate pe 102 hectare de teren agricol în extravilanul comunei Matei – localitățile Corvinești și Bidiu, conform unui comunicat oficial de presă.
Studiul pedologic și agrochimic realizat de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Cluj a stat la baza eliberării permisului. Documentul, aprobat de Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăud, a analizat compatibilitatea dintre nămol și solul vizat.
Evaluarea a urmărit respectarea standardelor prevăzute în Ordinul 344/2004, cu modificările aduse prin Ordinul 27/2007.
Astfel s-a asigurat că aplicarea nămolului respectă cerințele legale privind protecția solului și utilizarea agricolă.
Beneficii și reglementari de mediu
Ordinul 344/2004 plasează utilizarea nămolurilor de epurare în agricultură într-un cadru legal solid. Acesta are rolul de a valorifica potențialul agrochimic al nămolului ca fertilizant organic și de a sprijini practicile agricole sustenabile.
În același timp, reglementarea urmărește reducerea impactului nociv asupra mediului, solului, vegetației, animalelor și oamenilor.
Astfel se asigură că aceste resurse sunt folosite corect, fără a compromite sănătatea publică și echilibrul ecosistemelor.
La nivel european, Directiva 86/278/CEE, completată de decizii ulterioare precum UE 2018/853 și Regulamentul UE 2019/1010, stabilește limite stricte pentru concentrațiile de metale grele din nămol.
Printre acestea se numără cadmiul, cuprul, nichelul, plumbul, zincul, mercurul și cromul.
Reglementările prevăd că nămolul nu poate fi utilizat dacă aceste valori sunt depășite, fiind obligatorie monitorizarea atentă și asigurarea trasabilității.
Scopul este protejarea solului, a resurselor de apă și a sănătății publice împotriva contaminării.
Precedente în România
Nu este prima dată când în Bistrița-Năsăud se emit astfel de permise.
În 2021, operatorul regional de apă AQUABIS SA Bistrița a solicitat o autorizație similară pentru 33,71 ha în extravilanul comunei Tonciu.
Iar inițiative similare au mai fost desfășurate și în Covasna.
Operatorii regionali au organizat conferințe informative pentru agricultori despre utilizarea nămolului ca fertilizant.
Beneficiile acestei metode sunt reale. Nămolul conține materie organică și nutrienți esențiali: azot, fosfor și potasiu.
De asemenea, îmbunătățește structura solului și capacitatea acestuia de retenție a apei.
Cu toate acestea, există preocupări semnificative în jurul utilizării nămolurilor netratate, fiind semnalate riscuri reale pentru sănătatea publică și mediu.
Aceste riscuri se referă la contaminarea cu metale grele sau la prezența agenților patogeni.
Ce spune cadrul legal?
Normele tehnice privind protecția mediului, în special a solurilor, atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sunt aprobate prin Ordinul 344/2004.
Ele urmăresc valorificarea potențialului agrochimic al acestor nămoluri și integrarea lor în practici agricole sustenabile.
Scopul principal este prevenirea și reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetației, animalelor și omului.
În acest fel se asigură utilizarea corectă și sigură a nămolurilor de epurare, fără a compromite echilibrul ecologic și sănătatea publică.
Nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate din localități pot fi utilizate în agricultură numai dacă sunt în conformitate cu normele tehnice.
Aceeași regulă se aplică și altor stații de epurare a apelor uzate, care au o compoziție asemănătoare apelor uzate orășenești.
Condițiile au fost stabilite tocmai pentru a garanta siguranța utilizării nămolurilor în raport cu mediul și sănătatea.
Valorificarea nămolului de epurare prin utilizarea acestuia în agricultură este considerată o bună opțiune practică și este promovată atât de legislația europeană, cât și de cea națională.
Am identificat cu titlu de exemplu strategii regionale, precum cea elaborată la Galați, care susțin valorificarea nămolului în agricultură.
Ele includ și direcții pentru utilizarea acestuia în producerea de energie sau în reabilitarea terenurilor degradate.
Aceste măsuri sunt integrate într-o politică coerentă, zonală, adaptată contextului local. Totuși, aplicabilitatea lor directă lipsește, rămânând în prezent mai mult la nivel de orientare strategică.
Deși strategia există, nu am regăsit elemente concrete privind aplicarea ei.
Astfel de documente sunt întocmite de operatorii regionali de apă strict pentru a se conforma procedurilor, însă ele nu sunt aplicate și sfârșesc să fie îngropate în site-urile unde au fost postate.
(vezi Masterplanul județului Galați privind infrastructura de apă și apă uzată (2022) care include, în Anexa 4.2, o secțiune intitulată „Strategia privind managementul nămolurilor”).
Permisul emis la Bistrița-Năsăud pentru aplicarea nămolului de epurare pe teren agricol respectă legislația națională și europeană.
Măsura este una integrată, bazată pe studii pedologice, limite admise pentru metale grele și restricții clare de utilizare.
Se pare că această inițiativă este printre puținele de acest gen din România, ceea ce o transformă într-un exemplu rar de aplicare controlată și conformă a nămolului de epurare în agricultură.
CITIȚI ȘI:
Poluarea solului – ce efect are asupra fructelor și legumelor pe care le mâncăm
Noua reformă a PAC subminează protecția mediului în agricultura UE
