Accesibilitatea spațiului public nu este un moft, ci o condiție esențială pentru orașe în care fiecare locuitor se poate deplasa în siguranță. Fie că ne referim la mame cu căruț, la persoane cu mobilitate redusă sau la vârstnici, spațiul public trebuie adaptat pentru nevoile tuturor.
Aceasta a fost una dintre temele centrale discutate în cadrul Conferinței Green Report „Transport Sustenabil în România. Utopie sau realitate?”.
Conferința a reprezentat oportunitatea perfectă pentru ca voci din administrația publică, mediul privat și societatea civilă să se reunească.
Invitații au analizat cum poate fi construită o mobilitate verde și incluzivă.
Necesitatea unei planificări incluzive a fost subliniată de Raluca Fișer, Președinta Asociației Green revolution, care a atras atenția că infrastructura urbană trebuie gândită pentru toți utilizatorii.
„Nu trebuie să ne uităm doar la zona de business sau la ONG-uri atunci când discutăm despre planificare”, a spus Fișer. „Este esențial să privim toate categoriile, fiecare cu nevoile ei. Oamenii în vârstă au nevoi specifice, copiii au alte nevoi, persoanele cu dizabilități au propriile lor priorități. Spațiul public trebuie să răspundă tuturor acestor realități. De aceea, planificarea trebuie să fie gândită incluziv, cu toți actorii la aceeași masă de dialog, pentru ca fiecare voce să fie auzită și reprezentată.”
Persoanele în scaun rulant sunt deseori ignorate în momentul în care este elaborat un plan de mobilitate pe termen scurt sau pentru o zonă specifică.
București nu este un oraș prietenos cu cetățenii săi cu probleme locomotorii. O persoană în scaun rulant a publicat pe TikTok ce înseamnă pentru el bordurile din București. Videoclipul poate fi urmărit AICI.
„Orice reparație sau intervenție în spațiul public ar trebui să pornească de la principii clare: accesibilitate pentru persoanele vârstnice și pentru cele cu mobilitate redusă, siguranța la trecerile de pietoni, reducerea numărului de locuri de parcare acolo unde este nevoie. Nu avem nimic din treaba asta. De ce? Pentru că nu s-a gândit nimeni? Ba da, s-a gândit, dar proiectul nu a mers niciodată mai departe,” a spus Bogdan Suditu, Președinte C.T.A.T.U, Primăria Municipiului București
Aceste intervenții demonstrează că mobilitatea urbană nu înseamnă doar trafic fluid. Mobilitatea trebuie să fie gândită ca un întreg, luând în considerare toți utilizatorii săi.
