Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, încurajează companiile din domeniul energetic să acționeze în instanță organizațiile care contestă proiectele controversate. În replică, organizațiile de mediu îl acuză de instigare la procese de tip SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation), care sunt folosite pentru a intimida și reduce la tăcere vocile critice. În paralel, Ministerul Justiției lucrează la transpunerea directivei Anti-SLAPP, care vizează prevenirea utilizării abuzive a proceselor legale pentru a reduce participarea publicului și a descuraja activismul. Greenpeace România cere guvernului demiterea lui Sebastian Burduja de la Ministerul Energiei.
Greenpeace a fost condamnată de un juriu din Dakota de Nord să plătească daune de cel puțin 660 de milioane de dolari companiei de petrol și gaze Energy Transfer, ca urmare a implicării sale în protestele împotriva conductei Dakota Access din 2016 și 2017.
Decizia, venită după o luptă juridică intensă, a stârnit controverse majore și a atras atenția asupra unui posibil precedent periculos pentru activismul ecologic și dreptul la protest în Statele Unite.
În urma acestui verdict, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut o declarație publică, susținând că situații similare se regăsesc și în România, unde proiectele energetice strategice sunt contestate în instanță de ONG-uri de mediu.
„De la Neptun Deep, cu o investiție de peste 4 miliarde de euro, până la hidrocentralele noastre, de exemplu, hidrocentrala Răstolița, cu o investiție de 1,4 miliarde de lei, proiectele energetice strategice ale României sunt atacate constant în instanță de ONG-uri de mediu”, a declarat Burduja.
Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, Sebastian Burduja a depus o plângere penală la DIICOT împotriva mai multor organizații de mediu, acuzându-le de sabotaj și de legături cu entități rusești.
Reacția Ministrului Energiei, Sebastian Burduja
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ieșit cu o declarație publică pe rețelele sociale, în urma deciziei din Statele Unite.
Acesta a subliniat că acest caz nu este unul izolat, iar acțiunile similare care vizează proiectele energetice ale României reprezintă o problemă sistematică.
„Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului din cauza ultimelor două procente rămase de executat? Gazul rusesc, când era importat în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci?”
Burduja a adus în discuție și alte incidente, precum eșuarea celor două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, care au cauzat o tragedie majoră pentru ecosistemul marin.
„De ce nu au protestat când acele petroliere au poluat Marea Neagră, acum doar câteva luni?” a întrebat ministrul.
În opinia sa, acțiunile juridice ale acestora sunt mai mult decât simple campanii pentru protecția mediului.
„Aceste procese nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice. Tactici de hărțuire, procese cu rea-credință și avocați foarte bine plătiți – toate fac parte dintr-un plan bine pus la punct pentru a sabota independența noastră”, a mai adăugat Burduja.
Burduja a solicitat tuturor directorilor companiilor naționale de energie să acționeze în instanță și să ceară daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduce acțiuni cu rea-credință.
„Cine greșește, plătește. Așa e normal”, a subliniat el, spunând că România a câștigat deja majoritatea proceselor importante și că a reușit să avanseze cu proiecte cheie, cum ar fi Neptun Deep și hidrocentralele care erau blocate de ani de zile.
„Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică”, a mai spus ministrul.
„Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe!”
Totodată, Burduja a anunțat că se lucrează la o propunere legislativă pentru deblocarea și accelerarea proiectelor energetice începute, cu un grad ridicat de execuție.
„Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată de aproape 12 miliarde de lei, mare parte din acești bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700 MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%. Aceste proiecte trebuie finalizate și implementate cât mai rapid”, a concluzionat el.
În final, Burduja a transmis:
„Cine vrea să țină România în întuneric, va fi tras la răspundere. Pentru că așa e moral și normal. Înainte, împreună!”
Ce spun ecologiștii?
Organizațiile de mediu îl acuză pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, de instigare la procese de tip SLAPP, tocmai în contextul în care Ministerul Justiției lucrează la transpunerea Directivei Anti-SLAPP.
Aceste procese (Strategic Lawsuits Against Public Participation) sunt folosite ca instrument juridic pentru a intimida și descuraja criticii, impunând costuri legale ridicate și presiune procedurală asupra acestora.
Greenpeace România a reacționat ferm la declarațiile recente ale ministrului energiei, Sebastian Burduja, care a instigat public la procese împotriva societății civile, susținând proiecte controversate cu impact asupra mediului.
Organizația de mediu consideră aceste acțiuni ca fiind incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat democratic și un atac direct asupra dreptului cetățenilor de a se exprima liber și de a participa în mod activ la procesele democratice.
„Este inacceptabil ca un ministru să folosească funcția pe care o deține pentru a încuraja represalii împotriva celor care contestă proiecte cu impact negativ asupra mediului și comunităților. Aceste acțiuni sunt o deturnare periculoasă a statului de drept„, a declarat Greenpeace România într-o poziție oficială.
Organizația a subliniat că, în loc să sprijine demersurile legitime ale societății civile, Ministerul Energiei încurajează atacuri financiare și juridice care pot reduce la tăcere vocea celor care militează pentru protecția mediului.
„Ministrul Burduja a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare”,
au mai transmis reprezentanții Greenpeace.
Pe de altă parte, Greenpeace a reamintit implicarea sa activă în acțiuni de protest și procese legale împotriva importurilor de gaze fosile din Rusia și în lupta împotriva deversărilor de petrol în Marea Neagră, demersuri care au fost menționate de ministrul Energiei în declarațiile sale.
Organizația a denunțat însă falsitatea acuzațiilor și a subliniat că „o simplă căutare pe internet ar fi arătat că Greenpeace România și-a adus contribuția activă în aceste cazuri”.
„Este un pericol imens când, la nivel guvernamental, se sprijină astfel de atacuri. Mesajul pe care îl transmitem este clar: statul nu mai servește adevărul, ci puterea și interesele personale”, au adăugat reprezentanții organizației.
Un punct critic al declarației Greenpeace se referă și la costurile excesive asociate proceselor legale.
Organizația a subliniat că, în conformitate cu legislațiile europene și internaționale, costurile de judecată pentru organizațiile de mediu care acționează în interes public nu trebuie să constituie o barieră disproporționată în calea accesului la justiție.
Greenpeace a cerut reglementarea acestor costuri și stabilirea unui prag rezonabil pentru cheltuielile de judecată, similar cu cel din Marea Britanie, unde acest prag nu depășește 10.000 de lire.
Greenpeace România a cerut Prim-Ministrului Marcel Ciolacu să intervină urgent și să-l demită pe Sebastian Burduja din funcția de ministru al energiei.
De asemenea, organizația a făcut apel la autoritățile române să respecte obligațiile asumate prin tratatele europene și internaționale, în special cele privind protecția mediului și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Vlad Popescu, directorul Bankwatch România, o altă organizație de mediu vizată de Sebastian Burduja, a declarat pentru Green Report că:
„Această ieșire nepotrivită vine tocmai în momentul în care Ministerul Justiției lucrează la transpunerea Directivei Anti-SLAPP, respectând recomandările Comisiei Europene și ale Consiliului Europei de a extinde aplicarea garanțiilor și la cauze naționale. Acțiunea ministrului Burduja contravine practic eforturilor Guvernului de a proteja societatea civilă împotriva proceselor judiciare abuzive.”
Ciprian Gal, activist de mediu, a declarat pentru Green Report:
„Parcă bărbații puternici luptau doar cu arme egale. Tu contesti un aviz de mediu, ei vin și-ți demonstrează argumentat că acel impact de mediu este rezonabil. Sebastian Burduja e altfel – el vrea niște sute de milioane de euro de la tine dacă îi ceri explicații.”
Reacția unui cadru universitar: „Ministrul Energiei amestecă elementele de fapt și de drept.”
Lectorul universitar dr. Diana Ionescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, a reacționat pe Facebook la declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, semnalând mai multe erori juridice și o interpretare greșită a situației din SUA.
Aceasta explică faptul că procesul intentat Greenpeace în Dakota de Nord nu are legătură cu acțiuni juridice împotriva proiectelor energetice, ci cu protestele împotriva conductei Dakota Access.
„În North Dakota, o instanță civilă, cu juriu, a admis acțiunea formulată de Energy Transfer, o companie din domeniul petrolier, împotriva Greenpeace, cu obiect despăgubiri pentru daune materiale și morale produse prin desfășurarea unui protest (nu pentru o acțiune în justiție).”
Mai mult, hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în apel.
Diana Ionescu atrage atenția că, în Uniunea Europeană, regulile sunt diferite și că Burduja ignoră cadrul legal existent: „În UE, inclusiv în România, în litigiile de mediu este aplicabilă regula cheltuielilor rezonabile. […] Este incorect ca pârâtul, inclusiv o companie din domeniul energiei, să solicite cheltuieli de judecată foarte mari, într-un cuantum nerezonabil, cu scopul de a induce frică și a pedepsi reclamanții pentru că și-au exercitat dreptul de acces la justiție.”
Aceasta subliniază că astfel de practici contravin Convenției de la Aarhus, parte a dreptului UE, care încurajează implicarea cetățenilor în protecția mediului.
Lectorul mai evidențiază că România se află deja în procedură de infringement pentru netranspunerea regulii privind cheltuielile rezonabile în litigiile de mediu și că prioritatea Guvernului ar trebui să fie conformarea cu legislația europeană, nu intimidarea ONG-urilor.
„În loc ca ministrul român al energiei să formuleze amenințări la adresa ONG-urilor, ar fi mai potrivit ca România să transpună corect regula cheltuielilor rezonabile în litigiile de mediu.”
De asemenea, Ionescu amintește că Uniunea Europeană a adoptat deja Directiva Anti-SLAPP, care urmărește să protejeze societatea civilă de astfel de procese abuzive.
Verdictul din SUA care pune sub semnul întrebării dreptul la protest
După două zile de deliberări, un juriu din Mandan, Dakota de Nord, a pronunțat o decizie în favoarea Energy Transfer, un gigant al industriei de petrol și gaze responsabil pentru construcția și operarea conductei Dakota Access.
Greenpeace a fost găsită vinovată de defăimare și de incitarea unui comportament ilegal în rândul protestatarilor.
Energy Transfer a acuzat organizația ecologistă că a orchestrat protestele printr-o „campanie de dezinformare”.
În ciuda declarațiilor Greenpeace, care susține că nu a fost direct implicată în violențele și tulburările ce au marcat protestele, juriul a considerat că organizația ecologistă a jucat un rol semnificativ în organizarea acestora.
Greenpeace a respins acuzațiile și a anunțat că va face apel la decizie, subliniind că procesul face parte dintr-o strategie mai largă de a limita dreptul la protest pașnic.
„Această sentință vizează nu doar Greenpeace, ci și dreptul nostru fundamental de a protesta împotriva unui proiect care amenință mediul și comunitățile indigene. Aceste procese sunt o încercare de a reduce la tăcere vocile critice, inclusiv pe cele ale tribului Standing Rock Sioux”, a declarat pentru BBC Deepa Padmanabha, consilier juridic principal al Greenpeace.
Cazul a fost urmărit cu mare atenție de către comunitatea ONG-urilor și de experți în drepturile constituționale, care și-au exprimat îngrijorarea că acest verdict ar putea avea un efect de descurajare asupra activiștilor și ONG-urilor care se opun proiectelor controversate.
„Dacă acest proces va rămâne în picioare, vom asista la un precedent periculos care ar putea limita considerabil libertatea de exprimare și dreptul la protest”, a spus Kristin Casper, consilier general al Greenpeace International.
În ciuda verdictului, Greenpeace a subliniat că lupta sa nu se încheie aici.
„Ne vom întâlni cu Energy Transfer în instanță în iulie, în Țările de Jos, pentru a continua lupta împotriva atacurilor asupra libertății de exprimare și a protestelor pașnice. Nu vom da înapoi”, a declarat Casper.
O judecată controversată și preocupări legate de imparțialitatea juriului
Unul dintre principalele puncte de controversă în acest proces a fost alegerea juriului.
Multe dintre persoanele selectate pentru acest caz aveau legături cu industria combustibililor fosili, iar mai mult de jumătate dintre jurați aveau opinii negative față de protestele împotriva conductelor.
Greenpeace a cerut, în mai multe rânduri, mutarea procesului într-o altă localitate, dar toate cererile au fost respinse.
De asemenea, Greenpeace a acuzat compania Energy Transfer că a desfășurat o campanie de influențare a opiniei publice în favoarea sa, prin distribuirea de materiale pro-energie fosilă în comunitatea locală, ceea ce ar fi putut afecta imparțialitatea juriului.
Reacțiile din partea Energy Transfer
Energy Transfer a salutat verdictul și a subliniat că acesta reprezintă o „victorie pentru toți americanii care respectă legea” și a mulțumit juriului pentru că a tras la răspundere Greenpeace pentru acțiunile sale.
„Acest verdict este o victorie pentru oamenii din Dakota de Nord care au suferit de pe urma perturbărilor cauzate de proteste”, a declarat Trey Cox, avocatul Energy Transfer.
Compania a subliniat că, deși acceptă dreptul la liberă exprimare, protestele care încalcă legea nu trebuie tolerate.
Apeluri pentru protejarea dreptului la protest pașnic
După verdict, comitetul de monitorizare a procesului a declarat că procesul a fost „profund viciat” și că Greenpeace nu a avut posibilitatea de a-și prezenta o apărare completă.
În acest context, avocații și organizațiile de drepturile omului din întreaga lume au avertizat că acest proces ar putea reprezenta o amenințare directă la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor de a se exprima și de a protesta.
„Această sentință nu reflectă faptele din cazul Greenpeace, ci mai degrabă o campanie de intimidare a celor care vor să își exprime opinia”, a declarat Kirk Herbertson, avocat al EarthRights International pentru presa internațională.
„Trebuie să fim cu toții atenți la ce se întâmplă acum, pentru că aceasta este o bătălie mult mai mare decât doar un proces juridic.”
Contextul protestelor
În perioada 2016-2017, protestele împotriva construcției conductei Dakota Access, care ar fi traversat terenuri sacre ale tribului Standing Rock Sioux și ar fi pus în pericol sursele de apă potabilă ale comunității, au atras atenția globală.
Protestele au fost susținute de organizații ecologiste, inclusiv Greenpeace, care au susținut acțiunile non-violente ale activiștilor.
În cadrul procesului, Energy Transfer a susținut că Greenpeace a fost responsabilă de perturbarea activităților companiei, inclusiv prin finanțarea și instruirea protestatarilor.
În apărarea sa, Greenpeace a declarat că a sprijinit protestele din Dakota de Nord doar la cererea tribului Standing Rock Sioux și că nu a fost implicată în comportamente ilegale sau violente.
Organizația a subliniat că protestele au fost motivate de îngrijorările legitime ale tribului în legătură cu protecția resurselor naturale și a terenurilor sacre.
CITIȚI ȘI:
BLOG | Ministrul Energiei pune direcția antitero pe activiștii de mediu
