Ministerul Apelor și Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Național, în urma campaniilor făcute de societatea civilă și de comunitatea locală, anunţă ONG-ul Mining Watch România.
Defrișarea pădurii, care echivalează ca suprafață cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej. Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna.
Proiectul minier Certej este deţinut de către Deva Gold S.A., o companie joint venture între Eldorado Gold din Canada (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%).
„Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societății civile și a comunității locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4.500 de opinii, sugestii și comentarii care au făcut imposibilă continuarea, în condiții de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic”, se arată într-un comunicat al ONG-ului.
Potrivit Mining Watch, Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor,însă, compania trebuie să obțină dreptul de folosire a terenului și să taie pădurea.
Noi suprafețe de pădure înscrise în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine
Tocmai din aceste motive, Deva Gold a omis să notifice autoritățile despre litigiul privind suprafața pădurii.
“Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de șantier în lipsa unei autorizații de construcție ilegală. De altfel, aceasta a și fost anulată de instanță”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.
ONG-ul arată că pădurea are un istoric funciar complicat și a aparținut înainte de naționalizare Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obștea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrișare.
Mai mult, o investigație jurnalistică, publicată de ONG a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.
“Suspendarea procedurii de defrișare e o lovitură grea dată companiei miniere. În același timp, Deva Gold primește într-un mod suspect noi licențe de explorare. În prezent, deține 8 astfel de perimetre învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut”, a completat Roxana Pencea, director fondator Mining Watch România.
Cele 8 perimetre sunt: Certej, Săliște Hondol, Băița Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș, Mireș, Sângerei și Bolcana.
În urmă cu 47 de ani, la Certej au murit 89 de persoane, iar alte 76 au fost rănite după ce digul unei exploatări aurifere s-a rupt, iar iazul de decantare al exploatării miniere ce conținea cianuri s-a revărsat.
