Procesarea, o problemă spinoasă pentru operatorii bio din România, s-ar putea rezolva în doar șase luni, dacă s-ar aplica TVA zero sau TVA „verde” la alimentele de bază, ecologice. Materia primă certificată bio nu ar mai pleca la export și ar trece prin industria alimentară românească, care, dacă va produce alimente bio, s-ar putea ca unele dintre acestea să fie mai ieftine decât cele convenționale, a explicat într-un interviu acordat, pentru Green Report, Avraham Marian Cioceanu, președintele Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică, Bio România.
Susțineți TVA ”verde”.
Care sunt avantajele aplicării acestei taxe?
TVA ”verde” este, în primul rând, un proiect propus de UE, în urma unor studii, și este una dintre posibilitățile prin care economia europeană, dar și economia mondială să nu distrugă civilizația. Pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la resurse, acestea trebuie protejate, iar acest lucru nu se poate face decât prin promovarea conceptului de TVA ”verde”, care are un principiu simplu, corect și logic, și anume acela că poluatorul plătește. Dacă un produs poluează într-o mică măsură mediul înconjurător, trebuie să aibă TVA cât mai aproape de zero, iar dacă un produs poluează într-o măsură mai mare, se calculează TVA în funcție de niște criterii și poate să ajungă până la 100% din valorarea produsului. Fiind un proiect propus de UE, cu siguranță va fi implementat, iar dorința mea este că România să fie inițiatoare în acest proiect, fiind prima țară, cel puțin la produsele alimentare, care să aplice TVA ”verde”.
Procesarea bio rămâne, încă,
o problemă spinoasă pentru operatori. Aveți soluții?
Acesta problemă s-ar putea rezolva în șase luni. Am avea un mare sector de procesare, dacă s-ar aplica TVA zero la alimentele de bază ecologice. S-ar crea brusc o dorință și o piață de consum, materia primă nu ar mai pleca la export și ar trece prin industria alimentară românească, care, dacă va produce alimente bio, cu 24% mai ieftine, s-ar putea ca unele dintre acestea să fie mai ieftine decât cele convenționale sau altele să fie la aceasi preț.
Ce ar putea să-i motiveze
pe fermierii români să cultive bio?
Atât micii fermieri, cât și marii fermieri din agricultura convențională vor fi motivați prin pârghiile financiare pe care le pune la dispoziție actuala Politică Agricolă Comună 2014-2020 pentru Agricultură Ecologică. În vechea Politica Agricolă Comună (PAC), agricultura ecologică era o submăsură în cadrul Măsurii de Agromediu însă, în actuala PAC, agricultura ecologică este o măsură de sine stătătoare și, mai mult decât atât, 30% din bugetul Uniunii Europene, alocat agriculturii, în fiecare stat membru, inclusiv în România, trebuie să se cheltuiască pentru a spijini măsuri de agromediu.
Agricultura ecologică respectă cel mai înalt standard de agromediu, iar sumele alocate agriculturii ecologice, pentru micii fermieri, cât și sumele pe suprafață pentru marii fermieri vor fi consistente.
Actuala PAC încurajează practicarea agriculturii ecologice prin politici de sprijin financiar consistent și, de asemenea, cei care vor opta pentru a învesti în agricultură ecologică vor avea un punctaj suplimentar, ceea ce va mări șansa aplicantului de a câștiga proiecte. Astfel, proiectele noi de investiții în domeniul agriculturii ecologice, se vor înmulți.
Sunt privilegiați fermierii străini
care fac agricultură bio în România?
Nu i-ar putea avantaja decât capitalul, în ideea că au bani mai mulți decât fermierii români, alt avantaj nu aș vedea. În România însă, orice fermier, fie că este român, fie că este străin beneficiază de avantaje pedoclimatice, care nu prea se mai regăsesc în UE. Avem cel mai fertil și unul dintre cele mai curate soluri, dar și unul dintre cele mai ieftine terenuri agricole. Din păcate, sistemul de irigații nu face posibilă ducerea apei către marile suprafețe de teren foarte bun, de exemplu cernoziomul, unde agricultura ecologică se poate dezvolta foarte bine. Acest handicap poate fi rezolvat prin sisteme de irigații, local sau prin conectarea la o magistrală sau la acele organizații ale udătorilor. Ar fi bine ca statul roman să găsească resursele financiare pentru canalul Şiret-Bărăgan, ca să putem valorifica potențialul enorm al Bărăganului pentru agricultură ecologică.
Ce nu promovează, dar ar trebui
să promoveze politicile de susținere a agriculturii bio?
Se discuta despre Legea Achizițiilor Verzi. Chiar doamna senator Ecaterina Andronescu a lansat, la sfârșitul lunii aprilie, într-o conferință despre TVA ”verde” propunerea ca elevii, în cadrul programului ”Cornul și laptele” să primească corn și lapte bio. Cum sublinia și doamna senator, de ce să nu obișnuim copiii cu un produs ecologic, autentic, sănătos, deprindere care ar antrena viitoarea generație de români să aprecieze produselor ecologice. Acest lucru ar ajuta fermierii eco, dar și natura să-și conserve resursele. Din păcate, suntem pe locul 1 la cancer, pe locul 1 la obezitate, în rândul adolescenților, și în primele locuri la diferite boli de nutriție, ceea ce impune ca statul român să ia măsuri în acest sens, stimulând producția de alimente ecologice. Pe de altă parte, statul ar trebui să inițieze și să promoveze campanii de educare, informare a consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice.
Vom asista, în următorii ani,
la o ”bulă speculativă”, în agricultura bio?
Nu știu dacă putem vorbi despre ”bulă speculativă” în domeniul agriculturii ecologice. În primul rând, dacă există o legislație națională, vizavi de evitarea și sancționarea etichetării frauduloase a produselor ecologice, noi avem deja o legislație poate chiar prea dură, amenzile sunt enorme, între 25.000-40.000 lei, și dacă se respectă întocmai regulamentele de obținere a unui produs ecologic, vom avea alimente românești, ecologice, la prețuri românești. (…) În sistemul de agricultură ecologică nu se poate face evaziune fiscală, datorită trasabilității produselor și a colectării integrale a taxelor comparativ cu alte sectoare din agricultură convențională, unde sunt mari probleme cu colectarea taxei.
Care este, în opinia dvs.,
viitorul agriculturii bio în România?
Viitorul agriculturii ecologice din România depinde foarte mult de noi, de români, începând cu clasa politica și cu guvernul, în special cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Depinde, apoi, de implementarea actualei PAC. Datorită avantajelor competitive pe care le-am amintit, sol fertil, curat, ieftin, vom asista la o explozie a agriculturii ecologice în România și prevăd că la finalul acestui exercițiu bugetar, în 2020, România se va situa detașat pe locul I în UE.
De unde vă procurați alimente
bio pentru consumul propriu?
De la membrii asociației noastre, care au aproximativ 100 de sortimente. Carne, pentru că nu există bio, cumpăr de pe piața țărănească, de la fermieri din zona rurală, pe care îi cunosc. Este un sistem pe care îl recomand tuturor. Este foarte important să mâncăm produse al căror istoric îl cunoaștem. Hipocrate spunea că alimentele trebuie să ne fie medicamente. În concluzie, alimentele corect produse sunt asemenea medicamentelor, hrănesc și ajută organismul, iar alimente incorect produse și depozitate necorespunzător ne pot îmbolnăvi.
Asistăm astăzi, cel puțin în lumea civilizată, la o situație fără precedent, numărul persoanelor bolnave depășește numărul persoanelor sănătoase. Şi, astfel, se împlinește profeția făcută de marele Goethe, de acum aproape acum 200 de ani, care spunea că omenirea, dacă nu-și va reorienta modul de producție și de dezvoltare, care să țină cont de legile naturii, atunci va ajunge un mare spital. Din păcate, am ajuns în această situație și dacă nu vom acționa, va deveni ireversibilă. Se impun măsuri excepționale de corectare a acestei situații, iar TVA „verde” și agricultura ecologică, din punctul meu de vedere, reprezintă singura soluție viabilă pe termen mediu și lung pentru a ieși din impas.