Ministerul Agriculturii a anunțat printr-o informare oficială că vrea să amâne aplicarea legii anti-risipei alimentare până la finalul anului. ONG-urile de mediu protestează, atrăgând atenția că tergiversarea va avea un impact devastator, în condițiile în care dezbaterile pe această temă au început în 2013.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara recent că ia în calcul prorogarea legii pentru prevenirea risipei alimentare, pe motiv că „sunt solicitări din partea celor care o pun în aplicare să ne uităm cu mai multă atenție la unele prevederi care astăzi nu o pot face aplicabilă”.
„Actul normativ trebuie însoțit de norme metodologice de aplicare prin hotărâre de guvern, însă cei care trebuie să intre în echipajul acesta al prevederilor legale au avut unele observații și trebuie să modificăm legea, motiv pentru care n-am dat drumul la normele metodologice. Am pus pe site o anumită variantă, în consultare publică. Nu este ușor de aplicat, motiv pentru care am zis că mai bine să stăm și să o facem cum trebuie în așa fel încât ea să își atingă scopul”, a spus ministrul duminică, la un eveniment.
Declarația sa a fost confirmată ieri, printr-o informare oficială a Ministerului:
În urma dezbaterilor publice care au avut loc ca urmare a postării pe site-ul Ministerului a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016, privind diminuarea risipei alimentare, a propunerilor și opiniilor cu valoare de recomandare primite de la reprezentanții sectoarelor aflate sub incidența prezentei Legi, a rezultat necesitatea instituirii unor noi termene. În acest sens, MADR susține prelungirea termenelor până la data de 31 decembrie 2017, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență.
ONG-urile de mediu se revoltă
Opt ONG-uri active în sectorul prevenirii risipei alimentare protestează împotriva intenției anunțate de minister. Ei îi acuză pe conducătorii instituției că „cedează presiunii reprezentanților industrei alimentare, ignorând faptul că în România se aruncă în fecare an 2,55 milioane de tone de mâncare1 și cca 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice”.
Într-adevăr, în cadrul consultărilor publice, reprezentanții ONG-urilor au atras atenția asupra mai multor aspecte pe care ei le consideră inoportune în forma actuală a legii și pentru care au venit cu recomandări.
- forma actuală a legii dă posibilitatea de a deduce în totalitate alimentele pe cale de expirare, prin contracte de sponsorizare, fără a exista un plafon, ca în alte țări (astfel, retailerii și producătorii vor putea declara că donează alimente în valoare echivalentă cu prețul de achiziție, pe când produsele respective ar valora mult mai puțin, fiind pe cale de expirare);
„aceste donații trebuie să aibă un statut fiscal aparte – donație cu valoare ‘zero’ -, pentru a nu denatura legea sponsorizarii și, mai mult, pentru a nu afecta bugetele de sponsorizare pe care companiile de retail și industria alimentară le rezervă în prezent proiectelor sociale și de protecția mediului implementate de ONG-uri”
- forma actuală nu corelează legislația în vigoare privind regimul și ierarhia deșeurilor și aplicarea principiului „poluatorul plătește”;
ONG-urile au sugerat ca „valoarea transportului direcționării alimentelor către donatari să fie suportată de către potențialul generator de deșeuri alimentare, conform preverilor Directivei 2004/35/CE transpusă în legislația națională prin OUG nr. 68/2007 modificată și actualizată”.
În ciuda neajunsurilor, reprezentanții ONG-urilor au insistat că „este esențial ca normele de aplicare a Legii nr. 217/2016 să fie publicate cât mai repede”.
Legea privind diminuarea risipei alimentare este, ca toate legile, perfectibilă. Considerăm însă că este prioritar ca legea actuală să devină aplicabilă cât mai curând, prin adoptarea unor norme bune de aplicare. Procesul de modificare a actului normativ ar trebui început abia după ce vom vedea în practică eventualele neajunsuri ale legii și vom ști exact cum ar trebui ea îmbunătățită.
Cele opt organizații (Asociaţia Mai Mult Verde, Ateliere Fără Frontiere, SOMARO – Magazin Social, Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociaţia Consumatorilor de Produse Alimentare din România – „Optimum Cibum”, TERRA Mileniul III, Asociaţia pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor, Asociația Carusel) cer prim-ministrului Sorin Grindeanu și Ministrului Agriculturii Petru Daea „să nu cântărească numai interesele sectorului de afaceri, ci și beneficiile pe care legea le-ar avea pentru mediu și românii cei care trăiesc în sărăcie”. Acestea se tem că amânarea ei va conduce în final la elaborarea unei noi legislații, proces care ar putea dura la fel de mult ca cel finalizat recent, care s-a întind pe parcursul a patru ani (2013-2017).
Ce prevede legea pentru combaterea risipei alimentare
Legea 217/2016 reglementează modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor. În primul rând, vor trebui să încerce prevenirea risipei, prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Dacă însă vor rămâne pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare, trebuie să încerce să le vândă la preț redus.
Dacă nu reușesc să le comercializeze, trebuie să le doneze fie unor entități înregistrate la ANSVSA sau unor ONG-uri, care le vor redirecționa gratuit către populația săcară, fie unor organizații sau societăți care le vor utiliza ca mâncare pentru animale. Doar dacă alimentele nu sunt potrivite consumului uman sau animal, ele pot fi transformate în compost, biogaz sau neutralizate.
În plus, ONG-urilor care activează în zona asistenței sociale vor putea cumpăra produse pe cale de expirare cu maximum 3%+TVA din prețul de achiziție și le vor putea comercializa cu maximum 25%+TVA. Astfel, organizațiile își vor putea acoperi costurile de redistribuire și stocare a alimentelor.
Amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei pentru microîntreprinderi, între 3.000 și 6.000 de lei – pentru IMM-uri, și între 6.000 și 10.000 de lei – pentru întreprinderi mari.
Legea 217/2016 a fost adoptată de Parlament în octombrie și promulgată de Președinte în noiembrie 2016. Ministerul Agriculturii a avut la dispoziție șase luni pentru a elabora normele metodologice. Săptămâna trecută, le-a publicat pe site-ul oficial, spre consultare publică, însă recent a anunțat posibila amânare a publicării normelor și a aplicării legii.
