Parlementarii au votat astăzi proiectul de lege 851/2015, privind diminuarea risipei alimentare. Proiectul a trecut de Camera Deputaților, camera decizională, cu o majoritate de 250 de voturi pentru, 0 abțineri și 0 voturi împotrivă. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare.
Ce prevede legea pentru combaterea risipei alimentare
Legea 851/2015 va reglementa modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor. În primul rând, vor trebui să încerce prevenirea risipei, prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Dacă însă vor rămâne pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare, trebuie să încerce să le vândă la preț redus.
Dacă nu reușesc să le comercializeze, trebuie să le doneze fie unor entități înregistrate la ANSVSA sau unor ONG-uri, care le vor redirecționa gratuit către populația săcară, fie unor organizații sau societăți care le vor utiliza ca mâncare pentru animale. Doar dacă alimentele nu sunt potrivite consumului uman sau animal, ele pot fi transformate în compost, biogaz sau neutralizate.
În plus, la solicitarea Asociației Somaro și a altor organizații, legea va permite ONG-urilor care activează în zona asistenței sociale să cumpere produse pe cale de expirare cu maximum 3%+TVA din prețul de achziție și să le comercializeze cu maximum 25%+TVA. Astfel, organizațiile își vor putea acoperi costurile de redistribuire a alimentelor.
Amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei pentru microîntreprinderi, între 3.000 și 6.000 de lei – pentru IMM-uri, și între 6.000 și 10.000 de lei – pentru întreprinderi mari.
După promulgarea legii și după publicarea ei în Monitorul Oficial, autoritățile au la dispoziție 6 luni pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor.
Beneficiile legii pentru combaterea risipei alimentare
Ieri, 36 de ONG-uri cereau deputaților să adopte legea. Își motivau solicitarea prin impactul benefic pe care aceasta l-ar avea asupra mediului, odată implementată. Menționau atât reducerea risipei și a pierderilor de resurse de apă, sol, energie, habitate și biodiversitate, cât și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea poluării din apă, aer și sol cu fertilizatori, pesticide și metan, rezultat din descompunerea alimentelor care sfârșesc la groapa de gunoi și reducerea cantității de deșeuri.
Pe de cealaltă parte, aminteau de impactul pozitiv pe care legea l-ar putea avea la nivel social. În prezent, 4.525.000 de români trăiesc la limita sărăciei și nu își pot asigura hrana zilnică. Aceștia ar putea beneficia de alimentele care ajung în mod normal la groapa de gunoi, deși unele sunt încă bune.
Încă din 2011, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură (FAO) atrăgea atenția că irosim la nivel global 1.3 miliarde de tone de alimente încă adecvate consumului uman, adică o treime din ceea ce producem. La nivel european, situația este mai gravă. În 2014, Comisia Europeană estima o risipă de 100 de milioane de tone anual, adică jumatate din cantitatea de mâncare produsă. La nivel individual, înseamnă că aruncăm în fiecare an 179 de kg de alimente. Pentru România, nu există încă studii oficiale privind risipa alimentară.
