Președintele Klaus Iohannis a sesizat, marți, Curtea Constituțională a României cu privirea la legea care prevede eliminarea a 102 taxe, printre care și timbrul de mediu, a anunțat Adminsitrația Prezidențială. Potrivit Agerpres, Curtea Constituținală va discuta sesizarea Președintelui Românie pe 14 decembrie.
În sesizarea sa, Klaus Iohannis subliniază că unele dintre taxele propuse la eliminare asigură o parte dintre veniturile proprii ale unor instituții și servicii publice autonome. El precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul în cazul acestui act normativ și nu a identificat în mod concret și sursa de finanțare necesară pentru aplicarea legii.
Șeful statului adaugă, în cererea de reexaminare, că Legea este lipsită de predictibilitate și coerență, deoarece nu cuprinde soluții legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.
Referindu-se la eliminarea timbrului de mediu, Iohannis susține că prin eliminarea acestuia sunt afectate programele finanțate din fonduri externe nerambursabile, astfel că se impunea, pe de o parte, identificarea măsurilor compensatorii necesare respectării angajamentelor asumate și, pe de altă parte, identificarea unei măsuri de descurajare a poluării.
De altfel, Klaus Iohannis a aunțat încă din 26 octombrie că nu va promulga legea deoarece, în opinia sa, modul în care a fost elaborată și votată de Parlamentul Românie transmite un semnal negativ investitorilor.
Pe mine această abordare nu m-a convins deloc, nu se poate lucra așa. Ce să-și imagineze un antreprenor că astăzi există unele taxe și peste o săptămână alte taxe că vine campania electorală. Asta înseamnă predictibilitate?”, a declarat Klaus Iohannis la Adevărul Live. “Trebuie să existe o discuție așezată, serioasă, împreună cu experții”, a mai spus președintele.
Camera Deputatilor a votat marți, 25 octombrie, proiectul de lege inițiat de președintele PSD. Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe, printre care și timbrul de mediu.
Efectele negative ale eliminării timbrului de mediu
Eliminarea timbrului de mediu afectează în primul rând bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, deoarece această sursă de finanțarea asigură 45% din bugetul instituției.
Prin intermediul AFM sunt derulate programele Rabla Clasic, Rabla Plus și Casa Verde. De asemenea, cea mai afectată industrie ar fi industria auto, atât producătorii auto cât și producătorii de componente, care anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde de euro.
Potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), primul efect negativ vizibil va fi creșterea numărului de autovehicule vechi, poluante, fără unele echipamente de siguranță.
“În conformitate cu studiile realizate la nivelul UE, România este pe locul 2 în ceea ce privește numărul deceselor rezultate din accidente rutiere”, spun reprezentanții APIA.
Creșterea considerabilă a nivelului de poluare atmosferică va fi un alt efect resimțit într-o perioadă scurtă de timp, iar acest lucru va avea loc în condițiile în care România se află în procedura de pre-infringement pentru depășirea pragurilor de emisii de particule (PM10) în unele orașe din țară, cu efecte negative evidente asupra gradului de sănătate publică.
Scădere a vânzărilor de autovehicule noi cu 30%
Conform APIA, se va remarca o diminuare a încasărilor la Bugetul de Stat (TVA, impozit profit, impozite angajati), ca urmare a scăderii vânzărilor de autovehicule noi.
Estimăm o scăderea a vânzărilor de circa 30%”, susțin reprezentanții APIA.
De asemenea, industria constructoare de automobile si din sectorul distributiei de autovehicule va disponibiliza câteva mii de angajați, ceea ce va genera cheltuieli de la Bugetul de Stat cu indemnizațiile de șomaj ale persoanelor disponibilizate, dar și scăderi ale veniturilor la bugetul asigurărilor sociale ca urmare a diminuării masei salariale.
Creșterea vârstei medii a parcului auto național și anularea eforturilor financiare de curățare a parcului realizate în ultimii 11 ani prin Programul „Rabla” va fi un alt este un alt efect negativ care va fi resimțit pe termen mediu.
