Let’s do it, Romania! a câștigat premiului pentru „Excelență în campanii de mediu” în cadrul Galei Green Report din acest an. Prin proiectul lor cel mai mare, „Ziua de Curățenie Națională”, Let’s do it, Romania! au reușit să responsabilizeze peste 2.6 milioane de oamenii din toată țara și să facă din campania lor o lege pentru protecția mediului. România a adoptat Ziua de Curățenie Națională. Proiectul de lege a fost promulgat de Președintele României și a devenit Legea nr. 266/2024.
Agatei Bulei, manager de proiect la Let’s do it, Romania! a explicat Green Report ce înseamnă Ziua de Curățenie Națională din punct de vedere al organizării, și cum au reșit să o transforme în lege națională.
Green Report: Care este nevoia de la care ați început proiectul?
Agata Bulei: Let’s Do It, Romania! a început în 2010, dintr-o nevoie evidentă de a diminua deșeurile abandonate ilegal în natură. Modelul de la care am pornit a fost cel estonian inițiat în 2008. Acolo, un grup de voluntari și-a propus să curețe întreaga țară într-o singură zi și iată că ei au reușit. Videoclipul postat de ei pe YouTube a devenit viral pe social media și a ajuns și în România, unde a dat speranță și convingerea că și la noi se poate.
În 2009, pe 16 septembrie, am anunțat că facem Let’s Do It, Romania! și am invitat oamenii să ni se alăture voluntar și să contribuie la o țară mai curată. România a fost a patra țară care a preluat acest concept.
Pentru noi, proiectul a reprezentat un efort mai mare, pentru că țara noastră este mult mai întinsă și problemele legate de deșeuri abandonate în natură erau mai grave decât în Estonia.
În prezent, sunt 211 țări în întreaga lume care ies anual la curățenie în aceeași zi în luna septembrie.
G.R.: Cum ați putut introduce conceptul de Zi Națională a Curățeniei în toată țara?
A. Bulei: Acesta a fost un demers foarte greu al colegilor mei, început încă din 2009. Ei au făcut și o vizită în Estonia pentru a prelua atât zona organizatorică, dar și promovarea în media, pentru că, în perioada respectivă, social media poate nu era atât de puternică. A fost nevoie și de o mobilizare în media în televiziune sau la radio ca proiectul să ajungă în casele cât mai multor oameni.
Modelul organizatoric preluat din Estonia a fost adaptat nevoilor din țara noastră. Dar ce a fost important este că ideea ieșită din comun – curățenie în toată țara într-o singură zi, modul de implementare a generat atenția presei, persoanelor publice, companiilor, autorităților locale și centrale, salubriștilor, ONG-urilor. A fost primul proiect de acest tip din România care a implicat toate palierele sociale. Și este, încă, cea mai mare mișcare socială din România.
G.R.: Cum ați reușit să implicați mediul privat în campanii? Ce tip de sprijin a fost cel mai valoros?
A. Bulei: Companiile au rezonat cu cauza noastră încă de la început. Ne-au susținut fie cu produse și servicii, fie cu bani pentru a ne putea implementa proiectul. Problema deșeurilor persistă, însă acum sunt mai multe directive legislative. Acest lucru ajută ca situația să fie mai mult controlată, însă, real vorbind, problema era stringentă.
Eu îmi aduc aminte, de exemplu, că la țară la bunica mea, deșeurile erau duse la gârlă. Nu era vorba de mediu controlat, iar deșeurile erau peste tot.
Astăzi, tot mai mulți oameni rezonează cu scopul nostru principal: o natură fără deșeuri. Ei susțin inițiativa noastră prin implicare activă, fie prin colectare, fie prin prevenirea poluării.
De altfel, a mai fost și ideea de grandoare a evenimentului. Și dorința de a contribui la schimbare, dar și ideea de comunitate mai este importantă aici – să simți că aparții unei comunității.
G.R.: Cum măsurați eficiența campaniilor voastre, ținând cont de numărul mare de oameni implicați?
A. Bulei: Pe lângă rapoartele actorilor implicați, avem un mecanism funcțional de colectare a datelor. Avem niște date preluate de la colegii mei din teren și care ne sunt furnizate ulterior. Avem un mecanism funcțional, coordonat de oameni implicați de mulți ani în acest proiect. Ei se organizează în fiecare județ, într-un mod diferit. Fac asta de ani de zile și situațiile pentru fiecare județ sunt diferite.
Rezultatele sunt măsurate atât prin datele pe care le primim de la colegii noștri din țară, cât și prin faptul că oamenii revin și participă din nou la Ziua de Curățenie Națională. Ne scriu, ne povestesc experiențele lor și împărtășesc lecțiile învățate.
G.R.: Aveți coordonatori județeni? Cum organizaţi Ziua Națională a curățeniei?
A. Bulei: Organizarea pentru Ziua de Curățenie Națională începe în fiecare an, încă din perioada primăverii, când identificăm zonele care ar trebui să fie curățate.
Avem 41 de coordonatori, câte un reprezentant în fiecare județ, plus echipa centrală în București, care se ocupă de București și Ilfov și oferă susținere tuturor celorlalte județe din țară.
Noi cei din echipa centrală dăm directivele când începe campania de comunicare și când comunicăm cu autoritățile centrale, pentru că ele sunt implicate și sunt un actor important în tot acest proiect.
Colegii noștri din fiecare județ se organizează și mobilizează primăriile, școlile și voluntarii care participă în ziua respectivă.
În momentul în care începe campania de comunicare despre Ziua de Curățenie Națională avem și o platformă unde voluntarii se pot înscrie și se pot duce în județele în care își doresc. Astfel, putem să gestionăm numărul lor.
G.R.: Ce schimbări legislative credeți că sunt necesare pentru o mai bună gestionare a deșeurilor în România? Ce exemple de bune practici ați găsit în teren?
A. Bulei: Cred că directivele europene, care trebuie implementate sau sunt deja preluate în România, ar trebui aplicate într-un mod mai eficient și mai bine organizat. Deși există legislație în acest domeniu, este important ca implementarea să fie gândită mai atent pentru a avea un impact real.
De curând, a fost adoptată directiva privind reciclarea și colectarea deșeurilor textile. Acest tip de deșeuri îl întâlnim și noi deseori în natură și e frustrant.
Legislația privind deșeurile din construcții ar trebui să fie mai bine reglementată și implementată. Acestea sunt o reală problemă și nu pot fi colectate cu ajutorul voluntarilor.
G.R.: Ce credeți că v-a adus premiul de Excelență în Campanii de Mediu la Gala Green Report?
A. Bulei: Am obținut acest premiu datorită celor peste 2.600.000 de voluntari, care au participat și au crezut în acest proiect, și-au unit forțele și s-au mobilizat. Unii au venit inclusiv cu familia și cu copiii! Și cred că un alt aspect important este longevitatea proiectului. Anul acesta împlinim 15 ani de când facem Let’s Do It, Romania!
Un alt aspect ar fi că am reușit să aducem mai mulți actori împreună: de la sute de parteneri media, la autorități care au crezut, s-au mobilizat și au trimis către deconcentrate informare privind participarea la Ziua de Curățenie Națională. Aceștia au asigurat resursele și cu tot ce este necesar.
Companiile care cred că acest proiect este benefic pentru mediu trimit voluntari din rândul angajaților.
Elevii, care sunt speranța noastră, au nevoie de o educație solidă, chiar de la început, despre problematica poluării cauzate de deșeuri. Ca soluții, pot învăța chiar de timpuriu cum să prevină acumularea de deșeuri în natură. Și restul populației participă, astfel încât aproape toți actorii relevanți sunt implicați.
Și faptul că am făcut ca această lege să existe în România – Legea Zilei de Curățenie Națională – cred că a contribuit la câștigarea premiului. Legea este practic reglementarea ca autoritățile să participe în mod activ și ofere resursele necesare în implementarea proiectului anual.
CITIŢI ŞI:
#LetsDoItRomania #ZiuadeCuratenieNationala #GalaGreenReport
