Gala Green Report, supranumită „Oscarul de mediu din România”, a premiat companii și organizații cu impact real în protejarea mediului. Ediția din acest an, dedicată apei ca resursă vitală, a reunit peste 180 de lideri din Guvern, corp diplomatic, business și societate civilă. Printre laureați, Federația Băncilor pentru Alimente din România s-a remarcat printr-o contribuție semnificativă la combaterea risipei alimentare.
Din 2016, rețeaua FBAR a salvat peste 26 de milioane kg de alimente, reducând drastic emisiile și consumul de apă aferent producției.
Hrana redistribuită ajunge la aproape 291.000 de persoane vulnerabile din toată țara, sprijinită de sute de ONG-uri și parteneri.
Cum ați primit vestea că FBAR a fost desemnată câștigătoare la categoria Excelență în Inovație de Mediu în cadrul Galei Green Report și ce a însemnat această recunoaștere pentru echipa FBAR?
Pentru noi, această recunoaștere nu este doar un premiu, ci și o confirmare că munca noastră este apreciată și are un impact real.
Într-o lume în care schimbările climatice și risipa alimentară devin probleme tot mai stringente, în timp ce peste 4 milioane de români trăiesc la limita sărăciei, premiul pentru Excelență în Inovație de Mediu la Gala Green Report reprezintă un semn clar că acțiunile noastre contează, că prin inovație, parteneriate și o abordare sustenabilă putem aduce un impact pozitiv asupra mediului și în viața celor mai vulnerabili.
Este o recunoaștere a curajului nostru de a spune o poveste diferită – despre cum putem salva alimentele de la pierdere și risipă și le putem transforma în speranță pentru cei care au cea mai mare nevoie, având astfel grijă și de mediu.
Această distincție nu este doar a Federației, ci a întregii rețele, a colegilor noștri de la cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați care lucrează neobosiți în fiecare zi în toate colțurile țării pentru a transforma surplusul de alimente în speranță și demnitate.
Este a partenerilor noștri care ne susțin, a organizațiilor caritabile și a voluntarilor care contribuie la misiunea noastră, fiind un simbol al eforturilor comune pentru a combate risipa alimentară și schimbările climatice, hrănindu-i pe cei mai vulnerabili.
Povestea Băncilor pentru Alimente în România a început acum aproape un deceniu, datorită viziunii și dedicării unui om care a crezut că fiecare aliment salvat contează.
Astăzi, privim acest premiu și ca pe un omagiu adus lui Gabriel Sescu, Președintelui FBAR, fondatorul primei Bănci pentru Alimente din România și cel care a pus bazele întregii rețele.
El a fost cel care a pus prima cărămidă la temelia acestui proiect, care astăzi schimbă sute de mii de vieți în fiecare zi.
Fără viziunea și curajul său de a transforma un vis în realitate, și fără determinarea sa de a vedea într-un iaurt aproape expirat nu o problemă, ci o oportunitate de a hrăni pe cineva, nu am celebra astăzi acest premiu.
Tot ceea ce facem astăzi la nivel de Federație și al celor nouă Bănci Regionale poartă amprenta viziunii și determinării sale.
Ce inovație sau componentă credeți că a cântărit cel mai mult în decizia juriului?
La baza acestei distincții au stat nu doar campanii punctuale, ci rezultatele cumulative ale unui model funcțional la nivel național, orientat spre nevoile reale ale oamenilor.
Rețeaua FBAR, formată din Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale acționează ca o punte între existența surplusului de alimente și comunitățile vulnerabile care au nevoie acută de hrană.
Totodată, prin acțiunile de educație și conștientizare din școli, companii și organizații, contribuim la schimbarea mentalităților și comportamentelor legate de consumul responsabil, respectul față de resurse și grija față de oameni.
Ne-am străduit să comunicăm nu doar cifre, ci și emoție, sens și implicare – și credem că juriul a apreciat, înainte de toate, impactul activității noastre asupra comunității și mediului.
Metoda aplicată în Băncile pentru Alimente este unitară, bazată pe principiile Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), organizație din care FBAR este membru cu drepturi depline.
Această apartenență ne oferă un cadru consolidat pentru soluții eficiente și coerente în salvarea alimentelor și reducerea impactului asupra mediului generat de deșeurile alimentare.
Ne oferă nu doar know-how, ci și susținerea unei rețele internaționale care împărtășește aceleași obiective și generează schimbări durabile.
Pe lângă impactul concret, juriul a apreciat cu siguranță și abordarea noastră inovatoare – de la capacitatea de a implementa rapid un sistem sigur de colectare și distribuire, la eficiența și sustenabilitatea întregului proces.
În plus, investițiile în digitalizare – precum dezvoltarea unui soft intern de gestiune – ne permit să monitorizăm și impactul pozitiv asupra mediului, calculând, în funcție de tipologia alimentelor salvate, volumul de apă economisită și emisiile de CO2 evitate.
Peste 26 de milioane de kilograme de alimente salvate înseamnă și resurse uriașe economisite – apă, energie, emisii. Cum comunicați acest impact ecologic către public și parteneri?
Impactul nostru pozitiv a continuat să crească după primirea premiului: vedem acest lucru în fiecare zi, cu fiecare kilogram de aliment salvat și donat.
Din 2016 până în prezent, am salvat 33.109 tone de alimente.
Estimativ, pentru producerea acestei cantități ar fi fost necesare circa 52.974 tone de CO2 și 35,85 miliarde de litri de apă, resurse pe care le-am protejat, redând valoare alimentelor care altfel ar fi fost pierdute.
În plus, evitarea trimiterii acestora la neutralizare a prevenit alte emisii și costuri pentru mediu.
Toată această cantitate salvată spune, de fapt, o poveste – nu doar despre farfurii pline, ci și despre o planetă care e afectată mai puțin. E o poveste care începe în ferme, continuă în fabrici, în depozite, în magazine și se oprește – nu în groapa de gunoi, ci în mâinile unor oameni care chiar au nevoie.
E despre ce se întâmplă atunci când vedem valoare dincolo de termenul de expirare, dincolo de ambalajul îndoit sau eticheta imperfectă.
Aceste peste 33 de milioane de kilograme nu sunt un punct final, ci o bornă de etapă.
Doar în primele luni ale acestui an, am recuperat și donat peste 4.500 de tone de produse, iar fiecare tonă înseamnă resurse economisite și un pas concret spre sustenabilitate.
Comunicăm acest impact cu onestitate și cu dorința sinceră de a-i face pe toți cei implicați să simtă că au un rol în această ecuație.
Nu ne limităm la cifre seci. Le transformăm în povești care mișcă: în rapoartele noastre anuale, în întâlnirile cu partenerii, în campaniile educaționale din școli sau companii.
Le arătăm cum un kilogram de carne salvat înseamnă mii de litri de apă economisiți. Cum un pachet de biscuiți redirecționat evită zeci de emisii.
Le vorbim despre o planetă care respiră puțin mai ușor, pentru că niște alimente bune nu au ajuns la gunoi.
Ne place să spunem că ceea ce facem se află la intersecția dintre umanitate și sustenabilitate.
Salvarea alimentelor este, în același timp, un act de grijă față de oameni și față de mediu.
Nu comunicăm doar rezultate. Comunicam o viziune, aceea a unei societăți mai atente, mai implicate, mai drepte.
Și o speranță: că dacă vom continua să alegem responsabil, vom reuși, împreună, să transformăm risipa în resursă.
Aveți un sistem intern sau o metodologie standardizată pentru calcularea impactului de mediu (CO2, apă etc.) al alimentelor salvate?
Am învățat, de-a lungul anilor, că nu poți gestiona ceea ce nu poți măsura.
Iar când lucrezi cu milioane de kilograme de alimente salvate, cu sute de organizații care sprijină sute de mii de oameni aflați în dificultate, ai nevoie de mai mult decât generozitate și bune intenții, ai nevoie de instrumente care să-ți spună exact ce impact ai și unde mai poți îmbunătăți.
Tocmai de aceea, anul trecut am făcut un pas esențial: am dezvoltat un soft intern de gestiune, un sistem digital care ne permite să lucrăm unitar în toate cele 9 Bănci pentru Alimente din rețea.
E un instrument care a schimbat fundamental modul în care operăm: de la gestionarea stocurilor, trasabilitatea alimentelor și distribuția către cele peste 800 de ONG-uri partenere, până la monitorizarea în timp real a cantităților salvate.
Dar poate cel mai important este că, prin acest soft, am început să măsurăm impactul concret al alimentelor recuperate, nu doar în kilograme, ci în resurse salvate.
Calculăm pentru fiecare tip de aliment câtă apă ar fi fost necesară pentru a fi produs și ce emisii de CO2 ar fi generat acel proces.
Asta înseamnă că putem spune cât de mult contribuie fiecare donație la protejarea planetei, și am început să le arătăm aceste rezultate partenerilor noștri, ca să înțeleagă că nu donează doar produse, ci economisesc resurse reale.
Și nu ne oprim aici.
Până la finalul anului, vom integra un modul care va calcula amprenta de carbon generată de operațiunile de preluare a alimentelor, de transport.
Vrem să știm unde putem reduce consumul, cum putem scurta rutele și folosi alternative mai prietenoase cu mediul.
Nu vrem doar să salvăm alimente, ci să o facem cât mai eficient, cu impact minim asupra planetei și beneficii maxime pentru comunitate.
Pentru că sustenabilitatea reală înseamnă să știm nu doar ce salvăm, ci și ce consumăm ca să salvăm.
Ce provocări întâmpinați în procesul de salvare a alimentelor din punct de vedere logistic și cum le gestionați pentru a reduce și mai mult amprenta ecologică?
Logistica, în activitatea noastră, nu este un simplu mijloc prin care mutăm alimente dintr-un punct în altul. Este o adevărată linie de salvare, una care funcționează sub presiune, cu o dublă responsabilitate: față de siguranța alimentară și față de mediu.
Lucrăm, zi de zi, cu produse care au adesea termene scurte de valabilitate, ceea ce face ca fiecare minut să conteze.
Uneori, când colegii noștri ajung cu alimentele la depozit, ONG-urile partenere sunt deja acolo, pregătite să le preia.
Nu din grabă, ci dintr-o înțelegere profundă a urgenței și a nevoii de a scurta traseul de la surplus la farfurie.
Când acest flux funcționează bine, transformăm rapid și eficient risipa în hrană.
De aceea, am investit constant în infrastructură și vom continua să o facem.
Astăzi, toate cele 9 Bănci pentru Alimente din rețea sunt dotate cu depozite care dispun de zone speciale de frig și congelare, esențiale pentru păstrarea alimentelor în condiții optime.
Produsele sunt preluate de la companii cu mașini frigorifice, respectând toate normele de siguranță alimentară, indiferent dacă vorbim despre lactate, carne, produse congelate sau chiar mâncare gătită.
E o infrastructură gândită nu doar pentru funcționalitate, ci și pentru responsabilitate.
Această coordonare ar fi imposibilă fără tehnologie.
Softul nostru intern, care gestionează fluxurile alimentare, ne oferă trasabilitate completă, de la intrarea produsului în rețea, până când iese din depozit și ajunge la ONG-ul partener.
Știm exact ce, când, de unde și încotro. Acest lucru ne permite nu doar să fim eficienți, ci și să evităm risipa în chiar procesul de combatere a risipei.
Adevărul este că, dincolo de cifre, ceea ce facem este un echilibru fin între timp, temperatură și trasee.
O cursă în care fiecare pas trebuie să fie precis. Pentru că în spatele fiecărui kilogram de alimente salvat se află un efort colectiv – al echipei, al donatorilor, al ONG-urilor și al partenerilor logistici.
Și o responsabilitate față de fiecare dintre aceștia.
Valoarea alimentelor salvate a depășit 300 de milioane de lei, ce înseamnă acest lucru pentru economie și lanțul de aprovizionare alimentar din România?
Valoarea de gestiune a alimentelor salvate de noi din 2016 până astăzi a depășit 400 de milioane de lei, echivalentul a 80,7 milioane de euro.
Acest lucru reflectă nu doar amploarea activității noastre, ci și eficiența economică a sistemului: fiecare aliment redirecționat înseamnă economii pentru companii și resurse salvate pentru ONG-uri.
Este important de precizat: această valoare este cea contabilă, cu care înregistrăm alimentele în depozite, nu este valoarea lor comercială.
În realitate, dacă am aplica prețurile de raft, suma ar fi considerabil mai mare.
Și chiar și așa, cifra spune o poveste despre economie, despre eficiență, despre solidaritate transformată în mecanism funcțional.
Pentru companiile din lanțul agroalimentar, acest sistem de donare a alimentelor nu înseamnă doar un gest de responsabilitate socială. Înseamnă optimizare de costuri.
Salvează timp, bugete, spații de depozitare, energie, resurse umane.
În loc să gestioneze un proces complicat de distrugere controlată a produselor, le pot direcționa rapid și sigur către noi știind că ele vor ajunge acolo unde este cu adevărat nevoie.
E o soluție care eliberează sistemul și îl face mai fluid, mai logic, mai uman.
Pe de altă parte, pentru ONG-urile partenere, alimentele primite gratuit înseamnă resurse economisite.
Fondurile pe care altfel le-ar fi cheltuit pentru hrană devin resurse disponibile pentru alte nevoi urgente ale celor pe care îi au în grijă, fie că vorbim despre medicamente, haine, rechizite, consiliere, educație sau sprijin psihosocial.
Uneori, acești bani economisiți înseamnă un loc în plus în centrul de zi.
Alteori, înseamnă costul unor medicamente pentru un vârstnic, sau încă un program pentru copii.
Alimentele salvate hrănesc, dar și eliberează fonduri, iar acest lucru se transformă în viață mai bună pentru oameni.
La nivel de sistem, ceea ce construim împreună – organizații, companii, voluntari, este o economie.
Una în care resursele nu se pierd, ci se redistribuie. În care surplusul nu este tratat ca o rebut, ci ca valoare.
Cât de important este sprijinul partenerilor (logistic, financiar, operațional) și cum reușiți să mențineți și să extindeți această rețea?
Sprijinul partenerilor, fie el logistic, financiar sau operațional, este coloana vertebrală a activității noastre. Fără această rețea de susținere, misiunea de a salva alimente și de a le transforma în sprijin concret pentru cei vulnerabili nu ar fi posibilă.
De la companii din industria agroalimentară care donează produse, la firme care ne sprijină cu transportul, la parteneri care investesc în infrastructură și funcționarea Băncilor, până la ONG-uri și voluntari implicați în teren, fiecare contribuție este importantă.
Toate contează.
Relația cu partenerii noștri nu este una tranzacțională, ci bazată pe încredere, transparență și un scop comun: acela de a reduce risipa alimentară într-o lume în care, paradoxal, milioane de oameni merg flămânzi la culcare.
Le arătăm impactul implicării lor, îi implicăm în toate etapele, de la alimentul salvat până la farfuria în care ajunge, și construim împreună soluții adaptate realităților din teren.
Risipa alimentară și insecuritatea alimentară nu sunt probleme pe termen scurt, ci provocări sistemice care necesită răspunsuri pe termen lung și o implicare colectivă, de la companii și autorități, până la fiecare dintre noi.
De aceea, facem un apel și către companiile care nu sunt încă parte din acest efort: să nu privească risipa alimentară doar ca pe o pierdere economică, ci ca pe o responsabilitate față de oameni, de mediu și față de propriile comunități.
Să regândească locul acestei teme în strategia lor de sustenabilitate, nu doar ca o obligație legală, ci ca angajament asumat.
Din perspectiva dumneavoastră, cum s-ar putea stimula fiscal și legislativ donația de alimente de către companii?
Un pas important a fost făcut odată cu adoptarea Legii nr. 49/2024 privind diminuarea risipei alimentare, care aduce în prim-plan măsuri concrete pentru redirecționarea alimentelor către cei care au nevoie.
Legea obligă companiile să ia măsuri de reducere a risipei, iar una dintre acestea este transferul alimentelor, cu titlu gratuit, către organizații care sprijină persoanele vulnerabile, așa cum sunt Băncile pentru Alimente.
Una dintre condiții este ca aceste organizații să fie recunoscute în Registrul operatorilor-receptori al MADR, așa cum suntem și noi.
În plus, valoarea alimentelor donate este considerată cheltuială deductibilă pentru companii.
Noua lege creează premisele ca donarea alimentelor să devină nu doar o alegere etică, ci și o practică susținută de un cadru legislativ clar.
Este o schimbare de perspectivă care nu era doar necesară, ci și urgentă.
Ne dorim ca, în timp, aceasta să devină un gest firesc pentru companiile din industria agroalimentară, o parte integrată a strategiei lor de sustenabilitate.
În acest sens, platforma națională de raportare și monitorizare, aflată în curs de dezvoltare la nivelul Ministerului Agriculturii, poate avea un rol esențial.
Un sistem coerent, transparent și accesibil, dar care să nu devină excesiv birocratic, va facilita colaborarea între autorități, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale.
Ca rețea națională, suntem pregătiți să contribuim activ la aplicarea acestor măsuri, să primim cantități și mai mari, pentru a ajuta mai mult pe cei în nevoie.
Avem infrastructura logistică și expertiza necesare pentru a transforma surplusul în sprijin concret.
Facem constant eforturi pentru a atrage companii din lanțul agroalimentar care să transfere, cu titlu gratuit, alimente bune de consum pe care nu le mai pot comercializa, pentru ca acestea să ajungă, rapid și eficient, la oamenii care au cea mai mare nevoie.
Care sunt sursele de finanțare și cum ați făcut față de-a lungul timpului provocărilor financiare?
Una dintre cele mai mari provocări, de-a lungul anilor, a fost menținerea unui flux constant de finanțare, într-un context în care funcționăm în mare parte pe baza donațiilor și sponsorizărilor, resurse care pot varia semnificativ de la an la an.
Mulți dintre cei care lucrează astăzi în Băncile Regionale pentru Alimente au început ca voluntari.
Luni, uneori chiar ani, au lucrat fără salariu, până când am reușit să atragem parteneri care să creadă în misiunea noastră și să ne susțină financiar.
La început, nu aveam altceva decât determinare și încrederea că facem ceea ce trebuie.
Majoritatea mașinilor folosite în primii ani au fost second- hand, achiziționate cu eforturi mari.
Abia în ultimii doi ani am reușit, cu mult curaj și responsabilitate, să reînnoim o foarte mică parte din flotă cu mașini noi, adaptate nevoilor reale din teren.
Toate aceste dificultăți ne-au învățat să fim riguroși, adaptabili și responsabili. Să drămuim resursele, să ne ajustăm acțiunile în funcție de realitatea economică, fără a ne abate de la misiunea noastră: salvarea hranei și sprijinirea celor care au nevoie.
Fiecare provocare ne-a făcut mai eficienți și mai atenți la impactul fiecărui gest, fiecărui kilometru parcurs și fiecărui leu investit.
Printre cele mai importante surse de finanțare se numără parteneriatele cu companii, în special din zona agroalimentară și logistică, care aleg să fie parte activă din soluție.
Unele oferă sprijin financiar, altele donează și alimente sau ne sprijină cu servicii, de la transport, la consultanță.
Multe dintre ele implică și angajații, prin colecte interne, ateliere de educație despre risipă sau campanii de voluntariat.
Sunt gesturi care generează impact real și transformă cultura organizațională într-una mai responsabilă și mai solidară.
Un rol esențial îl joacă și donațiile individuale, oameni care aleg să ne fie alături lunar sau punctual, prin donații, prin timpul lor sau prin expertiza lor.
Fiecare gest de susținere înseamnă o masă în plus, un copil hrănit, o familie sprijinită.
Accesarea de granturi este un alt pilon important.
Ca membri ai Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), dezvoltăm proiecte comune cu alte Federații europene, pe teme precum digitalizarea, sustenabilitatea, logistica sau educația.
Aceste proiecte ne permit să ne dezvoltăm infrastructura, să inovăm și să schimbăm mentalități.
Dar, dincolo de cifre și sisteme, cheia sustenabilității rămâne relația de încredere cu partenerii noștri, o relație bazată pe transparență, recunoaștere și un angajament comun.
Am învățat că parteneriatele adevărate nu se construiesc pe sprijin punctual, ci pe valori comune și pe convingerea că schimbarea se face împreună.
Lansăm, așadar, un apel către companiile care încă nu ni s-au alăturat: să privească sprijinul acordat Băncilor pentru Alimente nu doar ca pe o responsabilitate socială, ci ca pe o oportunitate autentică de a crea un impact concret – economic, ecologic și uman.
Suntem gata să le fim parteneri de încredere într-o strategie de sustenabilitate care chiar face diferența.
Aproape 300.000 de persoane vulnerabile beneficiază anual de aceste donații. Ce povești sau situații v-au rămas în minte din interacțiunea cu beneficiarii?
Povestea Băncilor pentru Alimente nu a pornit de la un concept, ci de la o nevoie.
Nevoia reală, acută, de hrană a copiilor din case de tip familial, a familiilor sărace care nu au ce pune pe masă, a vârstnicilor care își drămuiesc pâinea pentru o săptămână și sunt nevoiți să aleagă între hrană, medicamente sau plata facturilor.
Știm cât de greu este pentru o organizație să asigure constant mesele celor pe care îi are în grijă, să ofere nu doar alimente, ci și demnitate, sprijin și speranță.
Doar anul trecut, am reușit să sprijinim 312.484 de persoane vulnerabile prin intermediul rețelei noastre – cu 71.555 mai multe decât în 2023, o creștere de 29,69%.
Fiecare dintre aceste cifre are în spate un chip, o poveste: un copil, un vârstnic, o familie întreagă care a primit o șansă în plus la o viață mai bună.
Ceea ce ne dă curaj să mergem mai departe sunt tocmai acele momente simple, care ne amintesc de ce, și mai ales pentru cine, facem această muncă: un copil care primește un Moș de ciocolată, ajuns cu întârziere, dar care pentru el înseamnă că Moșul nu l-a uitat.
Sau altul care gustă pentru prima dată un kiwi și crede că e un cartof – pentru că nu mai văzuse așa ceva până atunci.
La finalul fiecărei zile, aceste momente sunt cele care ne umplu inima.
Și tot ele ne dau puterea să reîncepem a doua zi cu aceeași convingere: că hrana salvată înseamnă mai mult decât prevenirea risipei, înseamnă o șansă în plus pentru cineva care trăiește în lipsuri permanente.
Cum selectați și colaborați cu cele aproape 800 de ONG-uri care distribuie alimentele către persoanele în nevoie?
Organizațiile partenere sunt inima misiunii noastre. Ele duc mai departe ceea ce noi salvăm – transformă hrana în sprijin real, acolo unde nevoia e cea mai mare.
Sunt prelungirea mâinilor noastre în teritoriu și vocea celor care, altfel, ar rămâne neauziți.
De cele mai multe ori, ONG-urile sunt cele care vin către noi, semnalând nevoile urgente ale celor pe care îi au în grijă – copii din centre de zi, tineri din programe de recuperare sau educaționale, vârstnici singuri sau persoane care abia reușesc să pună ceva pe masă.
Ele cunosc cel mai bine realitățile din comunitățile lor, iar colaborarea cu aceste organizații este esențială.
Când stabilim un parteneriat, mergem în vizită la organizația care ne solicită sprijinul, pentru a ne cunoaște mai bine.
Vrem să înțelegem cine sunt oamenii sprijiniți, ce servicii oferă, cum preiau și depozitează alimentele, ce tip de alimente le sunt necesare, cum putem adapta fluxul nostru pentru a le ajuta mai bine.
Contractele se reînnoiesc anual, iar colaborarea se construiește pas cu pas, în funcție de cum evoluează nevoile.
Numărul organizațiilor crește constant, un semn clar că nevoia este tot mai mare, mai ales în zonele rurale sau slab acoperite.
Doar anul trecut, am încheiat parteneriate cu 92 de organizații noi, ceea ce înseamnă o creștere cu 12,8% față de anul precedent.
Crizele sociale și economice îi afectează pe cei vulnerabili, iar ONG-urile sunt adesea primele care ajung la ei.
Este important de subliniat că Băncile pentru Alimente nu oferă sprijin direct persoanelor aflate în nevoie, ci lucrează exclusiv prin organizațiile caritabile partenere.
Am făcut această alegere în mod conștient, urmând modelul celorlalte Bănci pentru Alimente europene. De ce? Pentru că atunci când alimentele ajung prin intermediul ONG-urilor, ajutorul nu se limitează la o pungă de produse.
Devine un sprijin complex: un vârstnic primește și o vizită medicală, un copil capătă acces la educație, o familie descoperă poate un drum spre autonomie.
Înseamnă să oferi demnitate, nu doar hrană. Să construiești un sistem de sprijin integrat, nu doar un gest punctual.
Într-un fel, munca noastră împreună cu aceste ONG-uri răspunde nu doar unei nevoi imediate, ci construiește un model sustenabil și eficient de sprijin comunitar.
Un model în care alimentele salvate devin mai mult decât hrană: devin încredere, sprijin și, uneori, un nou început.
În fond, noi salvăm alimente, ei schimbă destine.
Observați o schimbare în profilul persoanelor vulnerabile din România – există mai mulți copii, mai mulți vârstnici, mai multe familii care au nevoie de ajutor?
Vedem tot mai des copii expuși riscului de excluziune socială, vârstnici care nu-și mai permit nici măcar alimentele de bază, fiind nevoiți adesea să aleagă între plata facturilor, achiziția de medicamente sau hrană, din cauza pensiilor insuficiente.
Observăm, totodată, din ce în ce mai multe familii în care ambii părinți lucrează, dar veniturile nu reușesc să acopere cheltuielile lunare.
În special în zonele rurale sau slab deservite, nevoia de hrană este acută și în continuă creștere.
Aceste realități ne arată că, dincolo de impactul asupra mediului, lupta împotriva risipei alimentare devine, tot mai mult, o formă de justiție socială.
Ați deschis recent un nou depozit lângă București. Ce rol joacă acest centru în rețeaua FBAR și ce impact estimați că va avea în zona metropolitană?
Deschiderea în 2024 a noului hub logistic al Băncii pentru Alimente București marchează o etapă importantă în dezvoltarea noastră.
După aproape nouă ani de activitate, acest spațiu vine ca un răspuns firesc la nevoia de a crește capacitatea de colectare, depozitare și distribuție, într-un context în care cererea de sprijin alimentar este în continuă creștere.
Am căutat un spațiu care să răspundă atât cerințelor logistice, cât și celor legate de sustenabilitate, să fie un spațiu pentru azi, dar și pentru mâine.
Noul depozit, amplasat în Logicor Bucharest III Pallady are 1.913 mp și include 224 mp de zone cu temperatură controlată, esențiale pentru depozitarea alimentelor perisabile: fructe, legume, lactate, carne, produse congelate.
Este un spațiu modern, certificat conform standardelor de mediu, care permite gestionarea eficientă și în siguranță a alimentelor.
Acest depozit de tip hub este mai mult decât un spațiu logistic, este un veritabil „acasă al binelui”.
Prin creșterea capacității de stocare și îmbunătățirea fluxului de lucru, reușim să răspundem mai prompt și eficient nevoilor organizațiilor sprijinite de Banca pentru Alimente București și să trimitem alimente și către celelalte Bănci din țară, atunci când cantitățile sunt în surplus, ajungând astfel la și mai mulți oameni aflați în nevoie.
Ce planuri aveți pentru extinderea rețelei în următorii ani, mai ales în zone slab acoperite sau rurale?
În următorii ani, ne concentrăm pe extinderea rețelei acolo unde ajutorul ajunge cel mai greu: în zone rurale, izolate sau slab acoperite.
Pentru noi, extinderea nu înseamnă neapărat deschiderea unor noi Bănci, cele nouă Bănci Regionale acoperă deja întreg teritoriul României.
Înseamnă, mai degrabă, consolidarea prezenței noastre prin identificarea de noi parteneri donatori de produse la nivel local, prin dezvoltarea colaborării cu ONG-uri deja active în comunități vulnerabile și prin adaptarea operațiunilor noastre astfel încât să ajungem mai eficient acolo unde nevoia este cea mai acută.
Dacă până în urmă cu doi ani ne concentram pe preluarea alimentelor în principal din marile depozite, astăzi creștem constant volumul de produse colectate direct din magazine, care sunt mai aproape de oameni, reducând astfel traseul alimentelor și timpul necesar pentru ca hrana să ajungă pe masa celor care au nevoie.
Cum vedeți viitorul combaterii risipei alimentare în România? De ce mai este nevoie – pe plan educațional, legislativ, logistic?
Viitorul combaterii risipei alimentare în România depinde de o abordare integrată, în care educația, cadrul legislativ și infrastructura logistică joacă, fiecare, un rol esențial.
Este nevoie de o schimbare profundă de mentalitate – să învățăm să privim mâncarea nu ca pe un rest, ci ca pe o resursă valoroasă, încărcată de muncă, de energie, de viață.
E nevoie de politici publice coerente, care să încurajeze și să sprijine concret donarea de alimente și să facă acest proces facil, și de rețele capabile, cum este a noastră, să transforme acest surplus în sprijin real pentru cei care au mai mare nevoie.
Pe plan logistic, e nevoie de investiții în infrastructura de colectare, transport și depozitare pentru ca alimentele bune să nu se piardă pe drum, ci să ajungă rapid și în siguranță la oameni.
Asta înseamnă dotări adecvate, dar și coordonare eficientă și trasabilitate.
Iar pe plan educațional, e nevoie de mai multă conștientizare. Pentru că, dincolo de marile lanțuri de magazine, de producători, de distribuitori, risipa alimentară începe în casele noastre.
În fiecare zi, risipim alimente fără să conștientizăm, din neatenție, din obișnuință sau din dorința de a avea mereu frigiderul plin.
Alegerile noastre zilnice, ce cumpărăm, cât gătim, ce reutilizăm sau ce aruncăm, pot face o diferență reală.
Combaterea risipei alimentare nu e doar o luptă cu schimbările climatice sau una economică.
Este, în fond, o alegere morală, o formă de responsabilitate a tuturor.
Și dacă vrem să construim un sistem alimentar mai echitabil și mai sustenabil, trebuie să lucrăm împreună – ca indivizi, ca organizații, ca societate.
Interviu acordat via e-mail de Lăcrămioara Rediu, Director Fundraising și Comunicare al Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
CITIȚI ȘI:
VIDEO Sescu, Banca pentru Alimente: În martie am colectat dublu față de o lună normală
