„Ca să rezolvăm problema deșeurilor textile, ar trebui să cerem consumatorilor să se întoarcă cu 30 de ani în urmă. Dar știm cu toții că asta nu se va întâmpla.” Așa afirmă, într-un interviu oferit în exclusivitate Green Report, Mariska Boer, președinta EuRIC Textiles, Asociatia Europeana pentru Reciclare, care militează pentru reciclare în Europa. Boer explică de ce soluția nu poate fi o simplă schimbare de mentalitate la nivel individual, ci trebuie abordat supraconsumul, o transformare sistemică, care să includă standarde europene clare, reglementări mai dure pentru fast-fashion și responsabilitate extinsă a producătorilor.
Green Report: Ați menționat că unele dintre cele mai mari provocări ale sectorului sunt lipsa unei piețe pentru fibrele reciclate din cauza prețurilor mari. Lipsa inovației și a cercetării în acest domeniu sunt de asemenea provocări importante. Ce pot face guvernele sau autoritățile UE pentru a încuraja dezvoltarea acestor sectoare și a depăși acește piedici?
Mariska Boer: Pentru a construi această punte, trebuie să înțelegem că există trei motive pentru care fibrele reciclate sau conținutul reciclat nu sunt adoptate la scară largă în industrie, ca substitut pentru materialele virgine. Singura modalitate de a demonstra că pot fi competitive este să le producem la scară industrială, ceea ce ar face procesul mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Cele trei motive sunt:
- prețul – diferența de preț între materialele virgine și cele reciclate;
- calitatea – care este în continuare o preocupare, mai ales pentru brandurile mari, care vor consistență; și
- disponibilitatea.
Textilele postconsum sunt mult mai diverse din punct de vedere al compoziției față de cele post-industriale, ceea ce înseamnă că este nevoie de un proces complex de sortare pentru a obține o calitate constantă.
În plus, producătorii vor să aibă aceeași disponibilitate pentru produsele care conțin materiale reciclate ca și pentru cele fabricate din materiale virgine – adică să poată apăsa un buton și să comande imediat 100.000 de unități dacă un produs merge bine.
În prezent, nu există această siguranță pentru produsele cu conținut reciclat.
Pentru a reduce această diferență de preț, trebuie să intervenim cu sisteme de responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR) și cu organizații de transfer de responsabilitate (PRO) care să acopere temporar această diferență. Cred că, odată ce reciclarea va fi extinsă la scară industrială, prețurile vor deveni competitive. Calitatea poate fi menținută constantă doar la scară mare.
Noi am trimis deja mostre unor branduri mari și au spus că fibrele sunt bune și rezistente – dar asta e doar pentru o mostră. Ca să le convingem că putem livra volume mari cu aceeași calitate, trebuie să trecem la o scară mare. E un cerc vicios, dar trebuie spart.
Green Report: Standardele europene de calitate ar putea însemna mai multe fibre naturale, ceea ce ajută în lupta cu microplasticele provenite din fibre textile. E o problemă pe care o putem aborda astfel?
Mariska Boer: Când vorbesc despre standarde europene de calitate, mă refer în primul rând la procesul prin care un flux de deșeuri devine produs. Mai întâi are loc procesul de sortare – articolele second-hand care pot fi reutilizate sunt identificate și direcționate către piețele unde există cerere.
Pentru asta, ar trebui să avem un proces de calitate aplicat uniform în toată UE. Apoi, din articolele care nu pot fi reutilizate – în jur de 30% – se trece la reciclare. Și pentru reciclare e nevoie de standarde, dar ele sunt definite mai degrabă prin rezultatul final.
În prezent, singurul standard existent este GRS (Global Recycling Standard), dar nu este suficient. Avem tipuri diferite de materiale – poliester, fibre naturale, fibre sintetice – și trebuie să stabilim ce așteptări de calitate avem de la fibrele reciclate.
Pentru asta, trebuie să dialogăm cu filatorii, să vedem ce specificații de calitate cer pentru a le putea folosi în procesul lor, și apoi să le includem în standarde. Acest lucru va da încredere și brandurilor că pot cumpăra cantități mari fără probleme.
Green Report: Ați spus că taxa anunțată de autoritățile europene pentru coletele din China nu e suficientă. Dar dacă am controla și publicitatea venită din China? Pentru consumatorii europeni, aceasta e o problemă uriașă – sunt bombardați cu reclame.
Mariska Boer: Foarte bună observație. Am vorbit doar despre impactul direct al fast fashion-ului asupra industriei noastre – calitatea scăzută a intrărilor, competiția pe piața second-hand – dar nu am menționat strategia agresivă de marketing folosită de aceste companii. O găsesc, sincer, respingătoare. Ar trebui să facem ceva în privința asta.
Da, trebuie să ne uităm la taxarea coletelor mici, să eliminăm scutirea de la plata TVA-ului sub 150 euro – toate ar trebui să plătească 20% ca oricare alt produs. Dar și să reglementăm publicitatea, să verificăm și substanțele periculoase din produse. Aceste produse nu sunt doar o amenințare pentru industria noastră, ci uneori și pentru sănătatea umană, pentru că nu respectă legislația europeană privind substanțele periculoase.
Reclamele sunt foarte agresive. Fiica mea are 17 ani și am văzut ce apare pe ecranul ei – contorizări, presiuni false că produsul e pe cale să se epuizeze, deși ei funcționează pe model on-demand. E o luptă care trebuie dusă pe mai multe fronturi.
Green Report: Putem cumpăra mai puțin, dar mai durabil, în timp ce construism un altfel business model în domeniul textilelor?
Mariska Boer: Da, dar asta ar însemna să cerem consumatorului să se întoarcă 30 de ani înapoi. Atunci schimbam hainele de două ori pe an – primăvara și iarna – și hainele durau mai mult. Acum, avem mai multe colecții decât luni într-un an.
Mentalitatea s-a schimbat. Nu cred că putem schimba comportamentul consumatorului. Trebuie să găsim soluții pentru a aborda supraconsumul. Dacă am reuși circularitatea, în teorie, supraconsumul n-ar mai fi o problemă. Dacă fiecare brand ar reintegra 20% din ce se aruncă în noile haine, am rezolva problema. Asta e lumea ideală. Sper să o vedem până în 2050. Sper să fiu și eu acolo să o văd.
Green Report: Mulțumesc.
CITEȘTE ȘI:
