Tăierea de păduri în scop comercial va fi interzisă în judeţul Ilfov, iar în termen de doi ani Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Capitalei, vor trebui să adopte un plan de management al pădurilor din această zonă, a informat, marţi, Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”.
Precizările sunt făcute în contextul adoptării noului Cod silvic de către Parlament şi al promulgării sale de către preşedintele Klaus Iohannis.
„Prin această lege recent promulgată, Platforma Civică ‘Împreună pentru Centura Verde’ a inclus o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, acestea devenind piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, iar legiferarea centurilor verzi la nivel naţional a devenit realitate. Un pas esenţial înspre a avea oraşe mai reziliente climatic, mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi”, se subliniază într-un comunicat transmis de platforma civică.
Printre cele mai importante prevederi ale noului Cod silvic se numără: interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în judeţul Ilfov. Se vor duce la bun sfârşit doar contractele aflate deja în desfăşurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025.
Se vor permite doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau reconstrucţie ecologică. De asemenea, proprietarii vor beneficia de compensaţii, la cerere.
„În termen de doi ani, Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov”, se mai arată în comunicat.
În plus, în termen de doi ani, Ministerul Mediului va emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraşelor ţării. În termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Piteşti, Bârnova, de lângă Iaşi sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea Pădurii Băneasa ce ţine de Bucureşti) sau mini-păduri urbane din întreaga ţară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi.
Va fi permis accesul nerestricţionat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta, cel nerestricţionat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare. Alte prevederi vizează protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier şi includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească.
„Prin impactul lor sistemic, centurile verzi redefinesc rolul şi importanţa pe care pădurile periurbane le au în viaţa a milioane de locuitori ai acestei ţări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generaţii. Un dar al generaţiei noastre faţă de generaţiile ce vin şi, în acelaşi timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o ţară în care vor iubi să trăiască”, a precizat Alex Găvan, fondator al Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”.
Platforma reuneşte susţinerea a peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice. De asemenea, beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.
Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând şi cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro.
Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani. După ani şi ani de atenţionări, România este în procedură de infringement şi a şi fost condamnată de Curtea de Justiţie a UE pentru aerul toxic din Bucureşti şi multe alte oraşe. Cu doar 16% suprafaţă împădurită (aproximativ 26.000 de hectare), Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, ‘zonă cu deficit de vegetaţie forestieră’, se evidenţiază în comunicatul citat.
Citește și: Pădurea Băneasa, mai aproape de a deveni arie naturală protejată
Mini-pădurile școlare: Un proiect educativ verde care crește în România
#Baneasa #paduri #Ilfov #CenturaVerde
