Proprietarii de clădiri sau terenuri abandonate sau neîngrijite din sectorul 3 vor plăti impozit chiar și cu 500% mai mare începând de anul viitor. Inițiatorii unui proiect de regenerare urbană care urmăresc reactivarea spațiilor urbane nefolosite susțin că sunt necesare măsuri complementare.
Primăria Sectorului 3 a adoptat ieri un proiect prin care va majora impozitul pentru clădirile și terenurile neîngrijite cu până la 500%, începând cu 2018. În plus, au hotărât să modifice și criteriile de încadrare a imobilelor în clădiri și terenuri neîngrijite.
Prin aceste măsuri, autoritățile speră să îi stimuleze pe proprietarii de terenuri și clădiri neîngrijite să remedieze problemele „care afectează în mod direct noțiunea de urbanism pe raza sectorului 3”.
Cum se va aplica supra-impozitarea
Supra-impozitarea se va aplica pentru „clădirile aflate în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, fațade nereparate/ necurățate/ netencuite/ nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situații de asemenea natură”, cât și pentru „terenurile aflate în stare de paragină, acoperite de buruieni, părăsite/ abandonate, insalubre” și „neefecturarea curățeniei în curți, neîntreținerea/ nerepararea împrejurimilor sau alte situații de asemenea natură”.
Proprietățile care vor fi supra-impozitate vor fi identificate de o comisie special desemnată, care se va deplasa pe teren în acest scop. Din comisie vor face parte reprezentanți ai Direcției de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, ai Direcției Generale Impozite și Taxe Locale Secor 3 și ai Direcției Generale de Poliție Locală Sector 3. Aceștia vor acorda punctaje și vor încadra proprietățile în trei niveluri de degradare. Apoi, autoritățile vor comunica proprietarilor situația și vor face o serie de recomandări pentru remedierea acesteia. Proprietarii trebuie să le efectueze în termen de un an și să anunțe autoritățile, dacă vor să evite supra-impozitarea.
Supra-impozitarea, o idee veche, dar parțial ineficientă
Despre oportunitatea supra-impozitării am discutat cu Alexandra Stoica, co-coordonator al proiectului de regenerare urbană Calup. Aceasta susține că prevederile deja adoptate nu sunt suficiente.
Măsura supra-impozitării nu este una pe care am inventat-o noi ca țară. Ea se practică în Europa, dar are diverse niveluri, ca de exemplu în Barcelona, unde se încearcă gestionarea clădirilor preluate de bănci, după ce proprietarii nu au mai putut plăti creditele, sau a clădirilor deținute pentru speculă imobiliară, ceea ce în București s-a practicat foarte mult. Proprietarii lasă proprietatea abandonată, ea pică, iar apoi te trezești cu un turn deasupra ei.
Este și motivul pentru Alexandra Stoica susține că supra-impozitarea trebuie să se facă diferențiat.
Una este o familie care și-a primit casa înapoi după foarte mult timp, perioadă în care statul a dat-o pe chirie modică unora care nu au avut resursele să o îngrijească, și alta este o societate care face speculă imobiliară pe teren.
Specialista în arhitectură mai menționează printre cauzele degradării clădirilor și lipsa unei legi a co-proprietății, precum și retrocedarea unor case în condiții degradate. Crede că impozitarea trebuie completată cu stimulente fiscale pentru cei care doresc să refolosească spațiile abandonate.
Odată ce o proprietate este nefolosită, are anumite costuri de reactivare. De cele mai multe ori, nu proiectele convenționale (cele de reabilitare clasică, destul de costisitoare, n.r.) sunt cele mai indicate astăzi. Noi propunem o minimă intervenție, cu mici reparații pentru a intra în funcțiune, fără să intrăm la tot ansamblul.
Ce soluții propun arhitecții proiectului Calup
În cadrul proiectului Calup, arhitecții identifică spații nefolosite din București, găsesc proprietarii și încearcă să îi pună în legătura cu inițiatorii unor proiecte care au nevoie de acestea. Cea mai recentă acțiune a lor a constat în reactivarea unei case monument istoric de tip A (foarte importantă pentru patrimoniu), care aparține Institutului Național al Patrimoniului.
Cu o minimă intervenție, au creat acolo Grădina Divan. Este vorba despre un spațiu unde, cu acordul Institutului, au organizat diverse activități culturale, pentru promovarea activității acestuia și pentru atragerea unei noi categorii de public. În viitor, casa va deveni Centrul de Informare pe Patrimoniu al Institutului și ar putea fi chiar închiriată, pentru obținerea de venituri suplimentare pentru Institut.
Alexandra Stoica crede că, prin stimularea unor astfel de acțiuni, autoritățile ar reuși nu doar să prevină degradarea terenurilor și a clădirilor, ci ar încuraja și refolosirea lor, în scopuri culturale sau comerciale. Le recomandă acestora să gândească integrat și să vină în ajutorul celor care vor să acționeze, scutindu-i de taxe și încurajându-i astfel să investească în clădiri și terenuri nevalorificate la adevăratul potențial. Nu îl ultimul rând, și-ar dori o dezbatere publică pe această temă.
