O serie de articole dedicate leadershipului la nivel de consiliu de administrație, publicate inițial în limba engleză în chooseacacia.com.
Explorarea noilor frontiere strategice ale inteligenței artificiale prin viziune, reziliență și responsabilitate.
Imperativul următor al AI: Capacitate, Geopolitică și Sustenabilitate
Întrebările pe care ar trebui să le pună consiliile de administrație
Acest articol deschide o serie de patru materiale menite să schimbe perspectiva liderilor executivi și a membrilor consiliilor de administrație asupra inteligenței artificiale.
Astăzi, beneficiile AI – productivitate crescută, fluxuri de lucru accelerate, capabilități optimizate – sunt unanim recunoscute. În boardroom-uri din toată lumea se discută cu entuziasm despre cazuri de utilizare, programe pilot, etică și inovații precum modelele generative. Totuși, dialogul actual se concentrează pe „cum”: cum implementăm, integrăm, scalăm, guvernăm? O întrebare esențială rămâne însă în umbră: Care este costul pe termen lung al AI – nu doar financiar, ci și în termeni de capacitate, acces, geopolitică și sustenabilitate?
CIO-ii și directorii corporativi sunt văzuți drept gardieni ai inovației și riscului. Dar credem că lipsește o dimensiune crucială din discuție. AI influențează totul, de la securitate națională la reziliență climatică. Pe măsură ce adopția se accelerează, consiliile trebuie să abordeze trei teme interconectate:
- Capacitate: Cererea neîntreruptă de putere de calcul și energie. Cine controlează accesul și ce impact are asupra rezilienței și scalabilității?
- Geopolitică: Cum influențează reglementările, politicile comerciale și tensiunile diplomatice strategia AI și suveranitatea digitală?
- Sustenabilitate: Pot companiile să reconcilieze amprenta de carbon a AI cu angajamentele de mediu?
Aceste întrebări trebuie să fie pe agenda fiecărui board. Lipsa anticipării și a planificării poate duce la aliniere strategică deficitară, presiune regulatorie și riscuri operaționale pe termen lung. Acest articol oferă un ghid liderilor care navighează peisajul AI în continuă transformare.
Capacitate: Avantajul invizibil al AI
Când vorbim despre pregătirea pentru AI, discuția pornește de obicei de la talent, instrumente și date. Dar există o fundație care decide cine poate scala și cine rămâne în urmă: capacitatea.
AI necesita resurse uriașe de calcul și, implicit, energie. Doar antrenarea unui model mare precum GPT-4 consumă circa 1.287 MWh – cât consumul anual a 130 de locuințe americane (MIT NEWS, 2024). Cine deține energia, deține avantajul. Accesul la energie și la resurse de calcul devine cel mai important avantaj competitiv.
Companiile care vor câștiga cursa AI investesc masiv în infrastructură. În 2023, Microsoft a precontractat 485.000 de GPU-uri NVIDIA H100, asigurându-și astfel resursele energetice necesare. Capacitatea de a procura, finanța și scala accesul la energie este inseparabilă de strategia AI.
În timp ce giganții tech din SUA fac angajamente îndrăznețe, alte regiuni încearcă să recupereze decalajul. Europa, de exemplu, depinde de o rețea energetică fragmentată și de importul de semiconductori, fiind vulnerabilă. Inițiative precum EU Chips Act și European Green Deal încearcă să recupereze controlul, dar rămâne de văzut dacă ritmul va fi suficient.
Acest decalaj global are consecințe reale pentru mediul de afaceri. Fără o strategie tehnologică robustă, companiile dependente de furnizori externi riscă să fie lăsate în urmă. Mai mult, majoritatea cipurilor sunt produse în Asia, în special Taiwan și Coreea de Sud. Pe fondul tensiunilor SUA-China, disponibilitatea poate fi afectată, iar accesul la capacitate va depinde tot mai mult de considerente politice și economice, nu doar contractuale.
Întrebări pentru board și CIO:
- Care este gradul de expunere al operațiunilor noastre AI la furnizori terți și cum ne influențează acest lucru autonomia tehnologică?
- Deținem o strategie integrată și sustenabilă pentru capacitatea noastră de calcul și accesul la energie în următorii 5–10 ani?
- Cum evaluăm riscurile geopolitice din lanțul de aprovizionare cu semiconductori și ce plan de reziliență avem pentru scenarii de criză?
- Care este modelul optim de creare a infrastructurii AI: construire internă, achiziție strategică sau parteneriate ecosistemice?
Geopolitica și complexitatea reglementărilor AI
AI este profund integrată în peisajul geopolitic global. Cea mai vizibilă tensiune este între SUA și China. Restricțiile SUA privind exportul de cipuri avansate urmăresc să încetinească progresul militar și economic al Chinei. Drept răspuns, China accelerează producția internă de semiconductori și dezvoltă propriul ecosistem AI. Aceste mișcări prefigurează un posibil „AI splinternet” – ecosisteme regionale separate, guvernate de valori, politici și standarde tehnice distincte.
Companiile care operează la nivel global se confruntă cu bariere crescânde privind infrastructura de calcul, mobilitatea talentului și fluxul de date transfrontalier. Platforma globală de inovație devine tot mai fragmentată și influențată politic.
În paralel, cadrele de guvernanță AI se înăspresc. Conform McKinsey, AI Act-ul UE propune o abordare pe niveluri de risc și conformitate, în timp ce China promovează modele AI aliniate cu politicile de stat. Aceste reglementări influențează modul în care sistemele AI sunt antrenate, monitorizate și întreținute. Strategia AI devine inseparabilă de strategia de conformitate. Consiliile trebuie să treacă de la reacție la planificare proactivă și să adapteze abordarea în funcție de jurisdicție.
Presiunea politică privind automatizarea și impactul asupra locurilor de muncă crește. În unele regiuni, reglementările pot încetini sau restricționa automatizarea AI pentru a proteja ocuparea sau pentru a răspunde priorităților naționale. Mandatele de sustenabilitate cer companiilor să contabilizeze consumul energetic și impactul de mediu al AI, complicând și mai mult scalarea.
Întrebări pentru board și CIO:
- Care este impactul diferențelor de reglementare AI între regiuni asupra modelului nostru operațional global – și cum ne adaptăm proactiv?
- Ce scenarii de continuitate operațională avem în cazul unor perturbări geopolitice ce afectează infrastructura și lanțurile AI?
- Strategia noastră AI integrează cerințele emergente privind suveranitatea digitală, localizarea datelor și controlul infrastructurii?
- Cum armonizăm accelerarea automatizării cu responsabilitățile sociale privind ocuparea forței de muncă și obiectivele ESG?
Sustenabilitate: Costurile ascunse ale AI pentru mediu
Discuția despre amprenta de carbon a AI abia ține pasul cu ritmul tehnologic. Deși unele consilii au făcut progrese privind obiectivele ESG și climatice, puține au evaluat pe deplin implicațiile AI la scară largă. Un concept central aici este Paradoxul lui Jevons: pe măsură ce eficiența crește, consumul total poate crește și el. Chiar dacă algoritmii devin mai eficienți energetic, volumul uriaș al utilizării AI și stimulentele de business pot duce la creșterea cererii de energie.
Centrele de date AI au nevoie de apă pentru răcire, ceea ce poate anula unele câștiguri de eficiență. Pe de altă parte, AI poate contribui pozitiv la acțiunea climatică, de exemplu prin analiza imaginilor satelitare sau detectarea defrișărilor. Aceste efecte sunt adesea invizibile în calculele standard de ROI AI, dar au consecințe reale.
O provocare structurală: cele mai mari progrese AI – precum modelele lingvistice de anvergură – favorizează creșterea și scalarea în detrimentul sustenabilității. Atâta timp cât inovația este condusă de forțe de piață și profit pe termen scurt, alinierea AI la obiectivele climatice va fi dificilă, cu excepția cazului în care acestea devin stimulente directe.
Dar miza climatică este non-negociabilă. Un raport MIT avertizează că limitarea încălzirii globale la 1,5°C este esențială pentru a evita cele mai grave scenarii climatice. Fiecare sector, inclusiv tehnologia, trebuie să se adapteze. Consiliile trebuie să analizeze dacă ambițiile AI sunt compatibile cu angajamentele de sustenabilitate sau dacă riscă să creeze sisteme care vor intra în conflict cu politicile, așteptările investitorilor sau licența socială.
Întrebări pentru board și CIO:
- Ce mecanisme avem pentru a măsura, monitoriza și optimiza amprenta ecologică a inițiativelor noastre AI?
- Strategia noastră de creștere AI este integrată în mod coerent cu angajamentele și obiectivele ESG ale organizației?
3.Ce politici și tehnologii aplicăm pentru a reduce consumul energetic și resursele asociate dezvoltării și implementării AI? - Am evaluat pe termen lung expunerea la riscuri reputaționale și de conformitate generate de practicile actuale de sustenabilitate în AI?
Cum pot avansa consiliile: Cadre de analiză recomandate
Consiliile și CIO-ii au nevoie de cadre solide pentru a evalua și ghida strategiile AI, integrând impactul climatic, pregătirea pentru reglementare și riscurile pe termen lung. Recomandăm o combinație de evaluări cantitative și calitative, testarea regulată a infrastructurii AI la volatilitatea energetică și schimbări de reglementare, precum și scenarii pentru perturbări geopolitice. Integrarea metricilor de sustenabilitate în deciziile de achiziție și infrastructură AI devine esențială.
În final, consiliile proactive vor reduce riscurile, vor alinia AI la valorile de bază ale contextul de afacerii și vor câștiga încrederea părților interesate. Strategiile AI responsabile poziționează companiile pentru o creștere durabilă și rezilientă într-un peisaj de business tot mai monitorizat.
AI nu este doar următorul val al transformării digitale; este o schimbare fundamentală în modul în care companiile operează, concurează și contribuie la societate. Suntem abia la începutul înțelegerii adevăratei anverguri a acestui fenomen. Întrebările pe care le punem azi vor modela etica, infrastructura și impactul global al AI de mâine. Este vorba despre datoria față de acționari și responsabilitatea noastră ca cetățeni globali.
În următorul articol, analizăm lupta nevăzută pentru putere computațională și energie – o competiție care va separa liderii de urmăritori în cursa globală pentru avantaj AI.
