H&P: România nu poate recâștiga competitivitatea economică fără o strategie aliniată cu Green Deal

Fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual, și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile, precum și de energie la prețuri competitive în următoarele decenii, avertizează compania de consultanţă Horváth & Partners. 

Foto: Kurt Weber

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005.

Reprezentanții companiei consideră că actorii privați trebuie implicați în  elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potențialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare.

Rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive și sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ținte ale acestuia, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%.

În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante. Reprezentații Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

„Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbției integrale a fondurilor europene avute la dispoziție, precum și utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorități se află digitalizarea și energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine prețuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu și să poată asigura atât securitatea energetică, cât și un impuls major pentru economia locală. Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, țara noastră să pună la punct o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităților să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate și companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea și găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România.

Potrivit acestuia, este nevoie de o implicare a companiilor din toate sectoarele de activitate, cu precădere din domenii ca infrastructura energetică. Aceste sectoare au avut de suferit în trecut din cauza lipsei cronice de investiții, mai ales în zona de generare.

„O industrie energetică depășită tehnologic per ansamblul ei, lovește puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesitățile și care să fie oferită la prețuri competitive, lanțul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”, a mai punctat Kurt Weber.

Hidrogenul verde, o șansă pe care România nu ar trebui să o rateze

Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât și țări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă și la prețuri competitive.

„România trebuie să se implice în tehnologiile care produc și utilizează hidrogen obținut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziție în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puținele țări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinație cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”, a adăugat reprezentantul Horváth & Partners.

Companiile românești au limitări în a face transferul tehnologic în multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este producția de hidrogen fără emisii și beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului în UE a fost lansată în iulie 2020 și își propune ca până în 2030 să majoreze capacitatea de producție a hidrogenului verde de la 6GW, cât este în prezent, la 80GW.

În afară de contribuția masivă la decarbonizarea proceselor industriale și a sectoarelor economice poluante, această strategie poate rezolva stocarea de energie care este esențială pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investițiile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220 – 340 miliarde de euro, până în 2030.

Încă de la jumătatea lui 2020, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale.

„(…) Trebuie să ținem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate și își propun să aloce miliarde de euro în susținerea acestora. Astfel, Germania a anunțat alocarea de fonduri în valoare de 9 miliarde de euro, iar Franța, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de producție a hidrogenului Danemarca și Olanda joacă în altă ligă, cu proiecte care se derulează deja la scară industrială. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanțiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii și a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu șanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem”, a conchis Weber.

Citeşte şi:

Endesa vrea să dezvolte 23 de proiecte de hidrogen verde în Spania, investiţie de 2,9 miliarde de euro
În 2020, UE a produs pentru prima dată mai multă electricitate din surse verzi decât din combustibili fosili
spot_img

Ultimele știri