Una dintre imaginile întipărite pe retina cetățenilor responsabili care stau cu conștiinciozitate la coadă la ANAF o reprezintă munții de hârtie în care sunt îngropate doamnele care lucrează de zor la adeverințe, fișe, declarații etc. Și dacă tot a fost așteptarea lungă, am început să ne gândim, ca niște ecologiști ce suntem, oare câți copaci au fost tăiați pentru zecile de tone de hârtie folosite de instituțiile statului.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care consumă, anual, zeci de tone de hârtie nu achiziționează hârtie reciclată și nu a încheiat, până în acest moment, vreun contract sau convenție privind colectarea selectivă a hârtiei, potrivit reprezentanților instituției. Cele 22.130 de topuri de hârtie obișnuită, cumpărate, în 2014, de ANAF, echivalentul a aproximativ 60 de tone, presupun tăierea a peste 1.600 de copaci, dintre care ar putea fi salvați cel puțin trei sferturi, dacă instituția ar cumpăra hârtie reciclată.
Cu toate că în strategia de servicii a ANAF elaborată pentru perioada 2013-2017 este stipulată evitarea consumului excesiv de hârtie, în 2014, prin procedura de licitație publică, nu a fost cumpărată hârtie reciclată, iar pentru colectarea selectivă a hârtiei instituția nu a întocmit niciun contract, potrivit reprezentanților acestei instituții.
Cazul nu este singular în rândul instituțiilor de stat din România. În 2013, potrivit unei simulări privind consumul și impactul de mediu al hârtiei de scris la Camera Deputaților, realizate de Ecopolis, Camera inferioară a Parlamentului a consumat o cantitate de 69,95 tone de hârtie de print, din care au fost predate spre reciclare 18.267 kilograme.
Mondi: În Bulgaria, consumul de hârtie reciclată, impus prin lege
Motivele pentru care instituțiile din România nu se dau în vânt după hârtia reciclată nu par a fi neapărat prețurile care pot fi cu 10%-50% mai mari, pentru un top de hârtie de 500 de coli, decât cele plătite pentru hârtia obișnuită. ”Lipsa unei legislații ferme cu privire la achiziția de hârtie reciclată, în România, cât și faptul că tocmai instituțiile de stat nu cumpără acest tip de hârtie reprezintă, în opinia mea, motivul pentru care este, încă, achiziționată hârtia clasică de birou. Prețurile nu cred că reprezintă un motiv. În Bulgaria, de exemplu, unde consumul de hârtie reciclată este impus de legislație, preponderent la instituțiile de stat, Mondi vinde, anual, 250-300 tone de hârtie reciclată, majoritar în format office A4. Iar în România, vindem 20 de tone”, a explicat Marius Sandu, Sales Area Manager, Mondi România.
Potrivit lui Marius Sandu, în România, sunt vândute anual aproximativ 480 de tone de hârtie reciclată, cota cea mai mare de piață aparținând companiei Steinbeis, Germania, cu 250-300 de tone anual. ”Prețurile celor de la Steinbeis, hârtie distribuită inclusiv de Xerox România, sunt mai mici decât cele oferite de Mondi. Explicația constă în faptul că această companie are un proces de producție complet integrat, colectează, are fabrici în care produce inclusiv celuloză și comercializează, inclusiv, celuloza pe care o obține în procesul de reciclare”, a adăugat Marius Sandu.
Xerox: În România, consumul de hârtie reciclată de copiator este de 3%
Şi reprezentanții Xerox România susțin că, în România, consumul de hârtie reciclată de copiator este semnificativ mai scăzut, situându-se la 2% față de 5%-10%, cât se înregistrează în țările vest-europene. Ei rămân însă optimiști în privința creșterii consumului de hârtie reciclată. ”Tot mai multe companii doresc să-și reducă amprenta asupra mediului înconjurător, prin urmare suntem optimiști că și cererile pentru hârtia reciclată vor crește semnificativ în viitor. Ponderea hârtiei reciclate în totalul vânzarilor de hârtie de copiator este de 2%-3%, în linie cu consumul general al pieței. Acest procent poate crește pe viitor, daca tot mai multe companii vor înțelege că trebuie să protejeze mediul înconjurător și că pot realiza acest lucru, fără a face rabat de la calitatea aplicațiilor pe care le produc”, a spus Ioana Bulat, Marketing Communication Manager, Xerox România.
Avantajele folosirii hârtiei reciclate se pot regăsi, în primul rând, în reducerea defrișărilor, dar și în diminuarea cantității de apă și energie folosite în procesul tehnologic. Tom Soder, un cercetător în tehnologia celulozei și hârtiei de la Universitatea din Maine, citat în studiul realizat de Ecopolis, a estimat că pentru fiecare tonă de hartie virgină produsă se taie 24 de copaci. Dacă în loc de hârtie nouă și tratată cu clor s-ar utiliza hârtie reciclată, s-ar salva, pe tonă, cel puțin 17 copaci. De asemenea, pentru reciclarea hartiei se utilizează cu 40% mai puțină energie și cu 50% mai puțină apă decât pentru producerea hârtiei din materie virgină.
Legea Achizițiilor Verzi, în linie dreaptă
Comisia Europeană a recomandat încă din 2008 ca nivelul achizițiilor publice ecologice în statele UE să fie de 50% în 2010 și ca fiecare stat membru să realizeze un Plan Național de Acțiune. Însă, ținta Comisiei nu a fost atinsă. România se află pe ultimul loc în rândul statelor membre care au adoptat orice fel de criterii ecologice în achizițiile publice.
Conform unei statistici realizate de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația Terra Mileniul III, autoritățile publice din România cheltuiesc, în fiecare an, 100 de miliarde de lei pentru achiziții publice, iar dacă 20% din acest cuantum ar merge pe achiziții publice ecologice, piața de profil ar valora 20 de miliarde de lei.
Cât de curând însă, odată cu adoptarea Legii Achizițiilor Publice Verzi, proiect inițiat de Ecopolis și Terra Mileniul III, România va adopta, la rândul său, un Plan Național de Acțiune privind achizițiile publice ecologice. ”Achizițiile publice ecologice contribuie la țintele României de reducere a emisiilor de carbon, la stimularea unei piețe a producătorilor locali și reprezintă o alternativă echitabilă social”, a spus Costel Popa, președintele Ecopolis.
