Ministerul Mediului a aprobat un memorandum care stabilește clar ce proiecte PNRR continuă, ce se suspendă și care se denunță. Doar investițiile cu peste 30% progres vor rămâne finanțate din PNRR, în timp ce cele neîncepute vor fi tăiate definitiv.
După luni de negocieri cu Comisia Europeană, Guvernul României a decis soarta proiectelor de mediu finanțate prin PNRR.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat adoptarea unui memorandum-cheie care aplică prevederile Ordonanței de Urgență nr. 41/2025 și stabilește o triere strictă între proiectele care vor fi continuate, suspendate sau denunțate.
Concluzia este dură: România pierde peste două miliarde de euro din alocările de mediu, dar salvează proiectele care au șanse reale să fie finalizate până în 2026.
Memorandumul adoptat joi în ședința de guvern are în vedere componentele 1 (Managementul apei), 2 (Păduri și protecția biodiversității) și 3 (Managementul deșeurilor), precum și investiția 5 – Digitalizarea mediului – din cadrul componentei 7 „Transformare digitală”.
Documentul este primul pas concret prin care Ministerul Mediului aplică deciziile din OUG nr. 41/2025, ce a impus o reevaluare generală a PNRR, aceste proiecte fiind cu impact major pe mediu așa cum rezultă și din denumirile celor cinci domenii de interes.
„Am venit cu o analiză detaliată a stadiului proiectelor, iar realitatea era că o treime dintre ele erau la 0%. Nu aveau nici licitații, nici contracte. Era imposibil să le terminăm în termenul PNRR”, a spus ministrul mediului, Diana Buzoianu, în briefingul de la Palatul Victoria.
Trei categorii de proiecte: cele care merg mai departe, cele suspendate și cele tăiate definitiv
Memorandumul împarte proiectele în funcție de progresul fizic la data de 19 august 2025:
- Proiectele cu peste 30% progres continuă în PNRR și rămân finanțate din fonduri europene.
- Proiectele între 0% și 30% vor fi evaluate separat (unele vor fi transferate la AFM).
- Proiectele la 0% sunt denunțate definitiv, fără posibilitatea de reintroducere.
Potrivit ministrului, din alocarea inițială de 3,6 miliarde de euro, România mai păstrează 1,35 miliarde pentru proiecte active. Restul de peste 2 miliarde s-au pierdut în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
„Este un moment dureros, dar necesar. Nu putem continua proiecte care nu au început nici după trei ani. Banii trebuie să meargă acolo unde pot fi cheltuiți eficient”, a explicat Buzoianu.
Componenta 1 – Apă și canalizare: 318 contracte, dar nu toate supraviețuiesc
Pe partea de management al apei, Ministerul Mediului a analizat 318 contracte.
Dintre acestea:
- 123 contracte rămân finanțate prin PNRR (cele cu progres peste 30%).
- 120 contracte se vor muta la AFM (valoare totală: 2,45 miliarde lei).
- 71 contracte vor fi desființate complet.
Printre proiectele care continuă se află lucrări de extindere a rețelelor de canalizare și alimentare în localități de peste 2.000 de locuitori, precum și modernizări de baraje și poldere considerate esențiale pentru siguranța hidrologică.
Două dintre acestea – un baraj și un polder – au fost acceptate de Comisie datorită gradului avansat de execuție.
Componenta 2 – Păduri și biodiversitate: plantările continuă, dar cu filtre stricte
În zona forestieră, bilanțul arată astfel:
- 1.381 de proiecte în total.
- 1.038 vor fi menținute în PNRR.
- 305 vor fi înlocuite cu contracte noi pentru atingerea țintelor.
- 38 de contracte vor fi denunțate, pentru că nu s-au efectuat lucrările de plantare, deși au trecut două sezoane.
„România trebuie să finalizeze împădurirea celor 18.000 de hectare până la mijlocul anului viitor. Beneficiarii au deja achiziționate terenuri, puieți și echipamente. Nu mai e loc de scuze”, a subliniat Buzoianu.
Campania națională de împădurire, care vizează peste 6.600 hectare, rămâne în finanțare, iar pentru pepinierele forestiere se pregătește un nou apel de proiecte.
Componenta 3 – Deșeuri: centre de colectare și reciclare în focus
Pe componenta de management al deșeurilor, ministerul a decis salvarea tuturor celor 10 centre mari de aport voluntar, absolut vitale pentru atingerea țintelor de reciclare.
Din 1.060 de proiecte analizate:
- 477 rămân pe PNRR,
- 359 vor fi mutate pe AFM,
- 76 vor fi denunțate.
„Avem nevoie de aceste centre, pentru că altfel România riscă sancțiuni de sute de milioane de euro pentru neatingerea jaloanelor europene”, a spus ministrul.
Risc de sancțiuni, dar și speranță de redresare
Diana Buzoianu a confirmat că neîndeplinirea jaloanelor ar putea duce la penalizări de până la 1-2 miliarde de euro. Însă a precizat că „nu vom ajunge acolo”, pentru că ministerul a început monitorizarea atentă a tuturor proiectelor active.
„Dacă primarii nu finalizează la timp, România va plăti scump. Dar avem un plan clar de monitorizare și colaborăm strâns cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene”, a mai spus ea.
Acest memorandum marchează o schimbare de ton în relația Guvernului cu primarii și proiectele PNRR. În locul promisiunilor politice, Guvernul a fost nevoit să aplice criterii obiective: procent de execuție și termene clare, pentru că altfel riscă sancțiuni din parte UE.
Deși România pierde sume importante, decizia Ministerului Mediului și a coaliției de guvernare are o logică pragmatică — mai bine să salvezi ce funcționează decât să păstrezi proiecte blocate pe hârtie.
Pentru cetățeni, miza e concretă: rețele de apă, canalizare, păduri și centre de reciclare care chiar se construiesc, nu doar se raportează.
