Un studiu recent a arătat că Groenlanda ar putea profita de încălzirea globală. O consecință a topirii gheții este scurgerea în mare a unor cantităţi importante de nisip, pe care Groenlanda ar putea să le exporte.
Creşterea temperaturii globale topeşte calota glaciară din Groenlanda, care înmagazinează o cantitate de apă ce ar conduce, în cazul topirii, la creşterea cu circa şapte metri a nivelului mărilor şi ar transporta o cantitate importantă de nisip şi pietriş în fiorduri.
Prin extracţia nisipului, „Groenlanda ar putea beneficia de pe urma provocărilor aduse de schimbările climatice”, a notat o echipă de oameni de ştiinţă din Danemarca şi Statele Unite în concluziile cercetării publicată în jurnalul Nature Sustainability, potrivit Reuters.
Topirea gheţii „poate fi comparată cu un robinet prin care se scurg sedimente pe coastă”, a declarat una dintre autorii studiului, Mette Bendixen cercetătoare la Institutul pentru studii arctice şi alpine al Universităţii Colorado din Statele Unite.
„În mod normal, populaţiile arctice sunt printre cei care simt cu adevărat schimbările climatice – erodarea coastelor, mai puţin permafrost”, a explicat Bendixen. „Ca urmare a topirii calotei glaciare aceasta este o situaţie unică”, a adăugat ea.
Intitulat „Promisiunile şi pericolele exploatării nisipului în Groenlanda”, studiul susţine că insula arctică ar trebui să evalueze riscurile exploatării din arealul costier, în special la adresa activităţilor din domeniul pescuitului.
Extracţia nisipului şi a pietrişului, materiale utilizate pe scară largă în industria construcţiilor, ar putea impulsiona economia Groenlandei. Țara cu o populaţie de 56.000 de locuitori, are puteri extinse de autoguvernare în interiorul Regatului Danemarcei, dar se bazează intens pe subvenţii din Copenhaga.
Cercetătorul David Boertmann de la Universitatea Aarhus din Danemarca, care nu a fost implicat în acest studiu, a precizat că au existat deja activităţi de exploatare locală a nisipului pentru industria construcţiilor internă din Groenlanda.
Printre dezavantajele pentru Groenlanda, întâlnite şi în cazul altor proiecte miniere de pe insulă care variază de la extracţia uraniului la minerale rare, se numără distanţa faţă de pieţele din Europa şi America de Nord, a precizat Bendixen.
Totuşi, cercetătoarea a menţionat că nisipul a mai fost transportat adesea pe distanţe lungi, cum ar fi în Los Angeles din Vancouver sau din Australia în Dubai.
„În prezent este o resursă ieftină, însă o va deveni din ce în ce mai scumpă”, a adăugat ea.
Studiul susţine că nisipul şi pietrişul ar putea fi utilizate în viitor pentru consolidarea plajelor şi a liniilor de coastă cu risc degradare ca urmare a creşterii nivelului mărilor, cauzată parţial de dezgheţarea Groenlandei.
Cererea la nivel mondial de nisip a totalizat aproximativ 9,55 miliarde de tone în 2017, cu o valoare de piaţă de 99,5 miliarde de dolari, şi, potrivit estimărilor, va ajunge la aproape 481 miliarde de dolari în 2100 ca urmare a creşterii cererii şi a eventualelor lipsuri, se precizează în studiu.
