Interviu de Ecaterina Procopov
Specialistii de mediu romani invata din experienta occidentala. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, cele opt agentii regionale si Garda Nationala de Mediu au intrat intr-un proiect de twinning cu experti
din Germania, Franta, Italia si Grecia. Scopul proiectului este de a creste capacitatea specialistilor romani de administrare, monitorizare si implementare a legislatiei comunitare la nivel central si local.
Madalina Cozma, director Directia de programe si comunicare, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului spune: "Un lucru interesant este acela ca incercam sa facem autoritatile locale sa inteleaga demersul nostru si sa invete din experienta noastra. Am constatat de mai multe ori ca aceste autoritati nu sunt indeajuns de deschise la ceea ce am dori noi, ele nevenind in intampinarea noastra. Prin programele de twinning, expertii din cadrul Agentiei Nationale se perfectioneaza, iar, mai departe, acestia devin formatori, avand obligatia sa transmita informatia, si pe partea tehnica, si pe partea de legislatie, catre toti cei interesati". Am stat de vorba cu Gregor Stephani, unul dintre expertii straini care participa la proiectul de twinning, despre pasii pe care Romania ii mai are de facut pentru a indeplini criteriile de mediu europene, dar si despre ce pot invata specialistii romani din experienta germana.
Green Report: Cum vedeti evolutia Romaniei din punctul de vedere al protectiei mediului?
Gregor Stephani: Cred ca Romania este pe un drum bun, sta in fata unui proces important, trebuind sa preia intreaga structura legislativa a Comisiei Europene din domeniul mediului, dar, pe langa preluarea legilor, trebuie sa le umple cu viata.
Vorbind despre dezvoltare, vorbim si despre cadrul legislativ. Romania are acest cadru, inseamna aceasta ca este si implementat? Din experienta dv. si avand exemplul Germaniei, cat timp este necesar ca oamenii sa inceapa sa simta efectele acestor legi?
Pentru mine este greu de evaluat. Din ceea ce am observat, cadrul legislativ este destul de bine de servit in momentul de fata. Singura problema este crearea unor autoritati necesare si, bineinteles, ca nici cu aceasta nu s-a rezolvat problema. Urmatorul pas este ca aceste autoritati, acesti functionari, sa inteleaga legile si, foarte important, populatia trebuie sa fie deschisa sa contribuie la acest proces. Pe termen lung nu va fi posibil pentru administratie sa aplice lucruri contra vointei oamenilor. Oamenii trebuie sa fie de acord si sa inteleaga importanta protectiei mediului. Vorbim despre cazul in care, de exemplu, o fabrica veche trebuie asanata si modernizata, aceasta insemnand, evident, costuri mari si posibilitatea de reducere a locurilor de munca. Evident, autoritatile romane au din acest motiv o problema cu acceptarea deciziilor ce trebuie luate. Este un drum lung, pe care noi il cu noastem din Germania, unde autoritatile au luptat ani intregi pentru acceptarea acestor demersuri, lucru sustinut si printr-o comunicare puternica.
Este un proces indelungat, care are la baza acceptarea realitatii si necesitatii protectiei mediului.
Sigur ca este vorba despre acceptare. Un lucru pe care il spun in seminariile pe care le tin cu colegii mei romani este ca, intr-un proces, fiecare pas este pretios si valoros. Nu trebuie ca de la inceput sa-si atinga scopul, ci trebuie sa fie constienti ca pentru a ajunge la acea tinta trebuie realizati mai intai multi pasi mici, dar foarte importanti. Motiva rea si angajamentul sunt esentiale in acest proces. Romania, am mai spus, trebuie sa atinga anumite standarde intr-un timp foarte scurt in comparat ie cu alte tari care au avut mult mai mult timp la dispozitie. Are insa si cateva avantaje: tehnica a avansat foarte mult si poate profita de pe urma experientei altora. Acesta este de fapt si rolul meu in proiectul de twinning. Este evident ca, in cei 50 de ani pe care Germania i-a avut la dispozitie, au fost facute foarte multe greseli, si ar fi minunat daca o alta tara poate invata din aceste greseli. Des pre asta vorbim, sa descoperim un dialog intre expertii straini si cei romani. Este foarte important sa intelegem ca romanii nu trebuie sa aleaga neaparat drumul pe care l-am parcurs noi ci sa incerce sa-si gaseasca propriul drum.
Ati vorbit despre greutatile pe care le-a intampinat Germania in drumul sau catre o tara orientata spre mediu. Imi puteti da un exemplu de o greseala pe care Romania ar putea, cu ajutorul dumneavoastra, sa o evite?
Daca ma gandesc la epurarea apei, am realizat multe. Aceasta tehnica era la inceput una relativ simpla, numai ca, in momentul de fata, cerintele tehnice au crescut prin legislatia germana, dar si prin cea europeana. Trebuie implementate mai multe trepte de epurare si din ce in ce mai multe substante trebuie extrase din apa, procesul devenind foarte costisitor. Acum incercam sa inchidem statiile de epurare mai mici si, in loc, sa se construiasca statii mai mari, in care sa fie preluata si apa acestora. Sfatul meu pentru Romania ar fi ca, de la inceput, sa se stabileasca o colaborare intercomunala, ca mai multe sate si comune, dar si orase mai mici sa colaboreze pentru statiile de epurare a apei, sa incerce sa lucreze cu statii mai mari, caci, pe termen lung, este mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor.
Care sunt cele mai mari probleme ale Romaniei cand vorbim despre mediu? Este vorba despre partea legislativa, despre implementarea ei sau despre mentalitatea oamenilor?
Cred ca legislatia este destul de inaintata, au fost preluate normele europene si cred ca cel mai important acum este implementarea ei. Oamenii trebuie sa-si asculte constiinta in legatura cu problemele de mediu si mai trebuie ca societatea sa aiba vointa sa se confrunte cu aceste probleme si sa le solutioneze.
Intorcandu-ne la prezenta dv. in Romania in cadrul programului de twinning, ce parere aveti despre specialistii de mediu de la noi din tara? Ii considerati deschisi sau, mai degraba, reticenti?
In acest domeniu, experienta mea este pozitiva. Am facut un seminar despre studii de impact asupra mediului si aprobari. Au participat reprezentanti ai autoritatilor locale care lucreaza in domeniul aprobarilor. Pe colegii mai tineri ii vad foarte angajati. Cred ca pentru ei va fi important sa nu-si piarda motivarea si angajamentul din cauza greutatilor actuale pe care practica le aduce cu sine. Incepand de la plata proasta si mergand mai departe, la senzatia ca deciziile lor de multeori nu sunt bine primite de oameni. Este important sa se mentina motivarea acestora caci sunt pregatiti si angajati sa faca o munca buna.
Ati abordat subiectul salariilor mici in domeniul administrativ…
Pierderea motivarii duce clar la o calitate mai proasta a muncii. Cu siguranta are si o influenta asupra problemei coruptiei. Din experienta noastra din Germania putem spune ca solutia impotriva coruptiei este acordarea unui salariu convenabil. Daca acesti oameni, care sunt pregatiti corespunzator, care sunt motivati si care ocupa functii importante, vor fi platiti corespunzator pentru a duce o viata decenta, atunci evident sunt mai putin tentati in fata coruptiei. Important pentru un sistem sanatos este ca oamenii din domeniul administrativ sa aiba o constanta sanatoasa, nu la fiecare 6 luni sa fie schimbati, deoarece acest lucru nu le permite sa inteleaga un domeniu in adancimea problematicilor ce pot aparea.
