Gara de Nord, inaugurată în 1872 și monument istoric de categorie A, intră într-un amplu proces de modernizare după decenii de degradare.
Cea mai importantă stație feroviară a României, parte a rețelei transeuropene de transport TEN-T, urmează să fie transformată într-un hub intermodal, verde și smart, finanțat cu fonduri europene și naționale.
În septembrie 2025, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a emis autorizația de construire pentru Faza I a proiectului „Modernizarea/consolidarea/reabilitarea stației CF Gara de Nord București”.
Potrivit Ministerului Transporturilor,
valoarea totală a proiectului este de peste 537 milioane de lei, finanțată prin Programul Operațional Transport 2021-2027.
Contractul fusese semnat în 2024 de CFR Infrastructură cu asocierea de firme românești SC GDO Mov Impex SRL și SC Omega Cert Sistem SRL, în urma unei oferte câștigătoare de 419,85 milioane lei, fără TVA.
„Este un proiect amplu, cu o valoare de peste 537 milioane lei, care va transforma treptat Gara de Nord într-un spațiu sigur, modern și demn de capitala României”, a transmis Ministerul Transporturilor.
Calendarul lucrărilor
Durata contractuală este de 116 luni:
- 9 luni pentru proiectare;
- 46 de luni pentru execuție;
- 1 lună pentru verificări și recepție;
- 60 de luni pentru garanție.
Proiectul tehnic pentru modernizare a fost deja aprobat, ceea ce a permis Ministerului Transporturilor să emită autorizația de construire pentru Faza I.
Următorul pas procedural este ordinul de începere a lucrărilor, ce va fi emis de CFR Infrastructură.
Abia după acest document șantierul poate fi deschis efectiv, lucru așteptat până la sfârșitul anului, potrivit surselor oficiale.
Primele lucrări vor viza clădirile C1 și C4, parte din ansamblul istoric construit în 1872.
Lucrările majore sunt estimate să dureze trei ani, cu termen de finalizare până în 2028 pentru infrastructura principală.
Restaurarea patrimoniului
Etapa I se concentrează pe reabilitarea celor trei corpuri principale:
- Corpul A, pe Bulevardul Dinicu Golescu;
- Corpul B, zona centrală, cu coloanele și casele de bilete clasa I;
- Corpul C, pe Calea Griviței, unde se află casele de bilete clasa a II-a.
Intervențiile vor fi realizate cu respectarea statutului de monument istoric. Se vor consolida structurile, se vor restaura fațadele și ornamentele originale și se vor reface finisajele.
„Vom interveni cu grijă pentru a conserva patrimoniul, dar și pentru a aduce stația la standarde europene, inclusiv prin consolidări, instalații moderne și măsuri de eficiență energetică”, a precizat Ministerul Transporturilor.
Lucrări și dotări moderne
Proiectul prevede o gamă largă de intervenții tehnice:
- consolidarea și restaurarea clădirilor cu valoare istorică;
- amenajarea unor spații verzi centrale și zone de așteptare moderne;
- integrarea conceptelor smart city și green city;
- modernizarea spațiilor pentru pasageri și accesibilizare pentru persoane cu dizabilități;
- instalarea de rampe, lifturi și sisteme de control acces;
- rețele noi de ventilație, încălzire și iluminat;
- modernizarea instalațiilor electrice, sanitare și termice;
- sisteme digitale de informare a pasagerilor și echipamente moderne de telecomunicații.
„Prin acest proiect, cea mai mare gară din România va fi adusă la nivelul cerințelor actuale privind siguranța, confortul și funcționalitatea pentru milioane de călători”, a transmis CFR Infrastructură.
Dimensiunea verde și smart
Un element esențial al modernizării este componenta de sustenabilitate. Instalațiile de ventilație, încălzire și iluminat vor fi eficiente energetic și adaptate normelor europene.
Documentația tehnică prevede folosirea de sisteme moderne cu recuperatoare de căldură, control automatizat al temperaturii și iluminat LED cu senzori de prezență, pentru reducerea consumului inutil.
Spațiile interioare vor include zone verzi și microclimate urbane, gândite să îmbunătățească confortul călătorilor și să reducă efectul de insulă de căldură.
În exterior, proiectul prevede o zonă de agrement suspendată între Gara de Nord și Pasajul Basarab, care va include un parc urban, alei pietonale și spații de joacă.
Pe partea digitală, modernizarea presupune panouri de informare în timp real, sisteme de monitorizare a fluxului de pasageri și infrastructură de telecomunicații.
Acestea vor permite integrarea mai bună cu aplicațiile mobile de transport și o experiență de călătorie mai predictibilă.
Reprezentanții CFR Infrastructură au precizat că: „Modernizarea Gării de Nord se va realiza conform standardelor tehnice și legislației europene în vigoare”, cu scopul de a aduce Gara de Nord la nivelul actual de siguranță, confort și funcționalitate.
Viitor hub intermodal
Proiectul are o dimensiune urbană extinsă, ce vizează transformarea zonei într-un nod intermodal. Conexiunile cu metroul, tramvaiul, autobuzul, troleibuzul, taxiurile și trenurile vor fi integrate.
„Alături de Ministerul Transporturilor și Primăria Sectorului 1, demarăm un amplu proiect de regenerare urbană în zona Gării de Nord, un nod de transport esențial pentru București, dar aflat de prea mult timp într-o stare avansată de degradare”, a declarat Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei.
Un element cheie este parcarea subterană de tip park & ride, destinată reducerii traficului de suprafață.
„Am convenit asupra necesității elaborării unui protocol care să integreze proiectele majore aflate în derulare: regenerarea Gării de Nord, Drumurile Radiale și Trenul Metropolitan București”, a precizat Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor.
Modernizarea arterelor și a spațiilor publice
Regenerarea urbană va include și reamenajarea străzilor din jurul gării. Vor fi modernizate Calea Griviței, Bulevardul Dinicu Golescu, Bulevardul Gheorghe Duca și Strada Gării de Nord.
Planurile prevăd carosabil reabilitat, trotuare extinse și accesibile, mobilier urban nou și zone pietonale.
Proiectul va fi lansat prin concurs internațional de soluții, astfel încât zona să fie reconfigurată coerent și integrat.
Problemele actuale ale Gării de Nord
Înainte de modernizare, Gara de Nord se confruntă cu multiple probleme.
Fațadele sunt fisurate, pereții prezintă infiltrații, iar finisajele interioare sunt deteriorate.
Instalațiile electrice și sanitare sunt învechite și insuficiente pentru volumul de pasageri.
Spațiile de așteptare sunt aglomerate și lipsite de confort, iar accesibilizarea este aproape inexistentă.
Persoanele cu dizabilități întâmpină dificultăți majore.
Zona exterioară este sufocată de trafic și marcată de construcții improvizate și trotuare degradate.
Aceste carențe au transformat gara într-un simbol al infrastructurii învechite, contrastând puternic cu imaginea altor capitale europene.
Traficul de pasageri, dimensiunea reală a proiectului
Gara de Nord rămâne cel mai important nod feroviar al României, prin care trec zilnic aproximativ 10.000 de călători, potrivit estimărilor.
Pasagerii urcă și coboară din cele peste 170 de trenuri care sosesc sau pleacă la cele 14 linii ale stației.
Raportat la nivel anual, aceste fluxuri însumează peste 3,6 milioane de pasageri.
Doar pe relația Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat peste 1,5 milioane de pasageri în 2024, în creștere față de 1,24 milioane în 2023, potrivit datelor Club Feroviar.
Aceste volume arată că modernizarea Gării de Nord nu este doar un proiect de patrimoniu sau urbanism, ci o investiție critică pentru mobilitatea națională și pentru cel mai circulat nod feroviar al țării.
O scurtă istorie a Gării de Nord
Construcția Gării de Nord a început în 1868, iar inaugurarea a avut loc în septembrie 1872, sub numele de „Gara Târgoviștei”.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul inginerilor francezi și a marcat începutul modernizării feroviare a României sub domnia lui Carol I.
De-a lungul timpului, gara a fost extinsă succesiv: în 1888, 1930 și 1944, pentru a răspunde creșterii traficului.
Bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au avariat clădirea, dar aceasta a fost reparată și consolidată ulterior.
Astăzi, Gara de Nord rămâne cea mai mare și cea mai circulată gară din România, punct de plecare pentru trenurile interne și internaționale, dar și un reper urbanistic al Bucureștiului.
CITIȚI ȘI:
Camioane pe motorină, aer poluat: cât ne costă gunoiul în orașe
Transportul sustenabil din România, tema zilei la Green Report
