Fechet: Am emoții în legătură cu SGR. Este un sistem complex

România încă se zbate pe ultimul sau pe penultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea separată a deşeurilor, iar odată cu Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) pornim de la 12% colectare separată, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Ministrul a spus și că „are emoții” în legătură cu funcționarea SGR, ținând cont de complexitatea sistemului.

 

Când evaluăm progresul României şi când vedem că astăzi, de bine de rău, avem câte un sistem de management integrat al deşeurilor în fiecare judeţ, care funcţionează mai bine sau mai rău, cred că e bine să avem mereu în vedere şi de unde am pornit. România încă se zbate pe ultimul sau pe penultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea separată a deşeurilor, dar totuşi avem cât de cât un cadru legal, avem cât de cât o infrastructură de colectare şi putem să spunem că avem de unde pornim„, a spus Fechet.

Potrivit oficialului, funcționarea SGR va aduce oportunităţi de business şi implementarea de noi tehnologii noi pentru gestionarea a şapte miliarde de ambalaje, în fiecare an.
Sistemul Garanţie-Returnare este proiectul meu de suflet. L-am scris de la zero în urmă cu aproximativ patru ani, când eram secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi pot să spun astăzi că, în mai puţin de două săptămâni, sper să fiu primul sau printre primele persoane care să introducă într-un aparat de colectare automată primul PET sau prima doză de aluminiu sau prima sticlă. Este adevărat că Sistemul Garanţie-Returnare din România va gestiona într-o primă fază ambalaj „single use”, însă profit de această ocazie să spun că în viitor nu pot să nu visez nu doar la un sistem care să aibă nişte cifre similare cu cele ale statelor vestice. Noi pornim de la 12% colectare separată şi discutăm despre Sistemul Garanţie-Returnare 95%, 96% şi 98%. Trebuie să mărturisesc că am emoţii în legătură cu 30 noiembrie. Complexitatea acestui sistem, particularităţile României, referindu-mă aici la miile de kilometri pe care multe dintre ambalaje vor fi nevoite să le parcurgă până când vor ajunge în fabricile de reciclare, însă eu sunt optimist. Când vorbim despre Sistemul Garanţie-Returnare, vorbim de oportunităţi de business, despre tehnologii noi, care sunt convins că vor fi aduse în mod instantaneu în România, pentru că vom avea de gestionat 7 miliarde de ambalaje în fiecare an. Vorbim despre locuri de muncă şi despre nenumărate beneficii, precum o natură curată pe care ne-o dorim cu toţii„, a punctat ministrul Mediului, referindu-se la funcționarea SGR.

România va fi condamnată pentru depozitele industriale

Pe de altă parte, ministrul a abordat și problema neînchiderii celor 31 de depozite de deșeuri industriale. Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) va condamna, cel mai probabil pe 14 decembrie, statul român în această cauză, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

Pe 14 decembrie, cel mai probabil, Curtea Europeană de Justiţie va condamna statul român într-o cauză legată de neînchiderea, neecologizarea unor depozite de deşeuri. Din lista celor 101 de depozite, în legătură cu care am fost condamnaţi deja în 2018, am reuşit să închidem doar o parte, iar astăzi când discutăm sunt încă 31 astfel de depozite industriale neecologizate. Acestea, din păcate, vor pune România în situaţia în care nu doar să fie condamnată, dar există un risc major să fim condamnaţi cu sancţiuni pecuniare. Adică, în loc să investim banii în şcoli, în grădiniţe, în drumuri şi în alte investiţii de care avem atât de mare nevoie, o să trebuiască să plătim amenzi şi penalităţi”, a afirmat Fechet.

România era obligată să închidă şi să reabiliteze gropile de gunoi (municipale şi industriale) care nu respectă standardele, până la data de 16 iulie 2009, moment la care existau 109 depozite neconforme de deşeuri.

Din cauza progreselor lente, Comisia Europeană (CE) a decis să aducă această problemă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în luna februarie 2017. Hotărârea CJUE a vizat 68 de gropi de gunoi, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în 2020. De altfel, până în luna ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, sigilarea şi regenerarea restului de 48 de gropi de gunoi nu fuseseră încă planificate, aprobate sau iniţiate. De aceea, forul european a decis să trimită României o scrisoare de notificare formală, după decizia CJUE.

În luna februarie a anului trecut, România a fost dată din nou în judecată de Comisia Europeană, pentru că nu a închis toate cele 68 de gropi de gunoi neconforme.

Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK România) organizează, luni, simpozionul dedicat gestionării şi reciclării deşeurilor, cu accent pe soluţii pentru Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR).

Mai mult pe Green Report: Fără provizii de ambalaje înainte de lansarea SGR. RetuRO: Doar cele care au sigla vor primi garanția

spot_img

Ultimele știri