Complexul Energetic Oltenia (CEO) intenționează să extindă zece perimetre miniere, iar în perioada curentă au loc consultări și dezbateri publice pe acest subiect, potrivit Greenpeace România. Carierele de lignit din bazinul Rovinari, Gorj urmează să se extindă pe suprafețe ce însumează 3.984,77 hectare de teren, dintre care 1.340,2 hectare reprezintă suprafețe împădurite.
Potrivit unui comunicat de presă al Greenpeace România, miercuri, 19 august, a avut loc, la sediul Primăriei Fărcășești, dezbaterea publică aferentă extinderii carierei Roșia, de lângă orașul Rovinari. În contextul consultărilor cu publicul, Greenpeace a transmis comentarii referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Roșia, din Gorj. Organizația avertizează autorii raportului și titularul de proiect că impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzător, semnalând aspecte legate de regimul suprafețelor împădurite, evaluarea deficitară a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extracție pentru reducerea poluării cu pulberi și altele.
„Vrem să ne asigurăm că informația care ajunge la localnici și la publicul general este cât mai completă. Considerăm că populația locală și mediul natural sunt prioritare oricăror activități extractive,” declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sănătate și de ordin social, prezente în raport:
– Clarificarea regimului de ocupare a suprafețelor împădurite. Ca ordin de mărime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despădurire reprezintă echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal;
– Absența unei evaluări reale a impactului asupra climei;
– Omiterea problemelor aferente exproprierilor în regim de cauză de interes public. Raportul menționează doar intenția unor asemenea proceduri, fără a prezenta publicului implicațiile acestora.
Greenpeace susține că extracția lignitului este o falsă cauză de utilitate publică și că legislația aferentă încalcă dreptul de proprietate al cetățeanului în favoarea unei companii. Organizația oferă exemplul situației din Cehia, țară al cărei mix energetic cuprinde mult mai mult cărbune decât cel al României, dar unde cetățenii sunt protejați prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de către companii precum CEO.
– Necesitatea încapsulării utilajelor generatoare de praf precum și a depozitelor de cărbune, pentru reducerea poluării cu pulberi in suspensie. La doar câteva zeci de metri de Școala Gimnazială nr. 1 din Rovinari se află un depozit de cărbune în aer liber, de 800 m lungime, în care excavează un utilaj rotor gigantic, afectând calitatea aerului din oraș.
– Expunerea problemelor de sănătate în mod real. Pulberile în suspensie, sau praful ridicat de utilaje și benzi transportoare, influențează negativ atât sănătatea locuitorilor din zona de extracție, dar și din împrejurimi, pe o rază de zeci de kilometri. Greenpeace susține că efectele activității de extracție asupra sănătății umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii cărbunelui în termocentrale, nu considerate separat.
Citește și:
Bankwatch și Greenpeace opresc în instanță defrișarea a încă 130 hectare de pădure
Bankwatch oprește defrișarea a 22 de hectare de pădure în Gorj
Pădure de 80 de hectare salvată de la defrișare în județul Gorj
Deșeurile din minerit aduc România în fața Curții Europene de Justiție
