Comisia Europeană a lansat ieri, 26 mai, un aviz motivat Românie din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor. Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Reprezentanții Ministerului Mediului au declarat pentru Green Report că în prezent Comisia Europeană nu a sesizat Curtea cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor, toate procedurile de infringement declanșate de Comisie fiind în fază precontencioasă.
În cazul în care, Curtea de Justiție ar decide împotriva României, statul român va plăti o sumă minimă forfetară în valoare de 1.855.000 euro și penalități care pot fi cuprinse între 2.250 euro și 134.000 euro pe zi de întârziere.
„România se află în prezent în procedură pre-contencioasă și autoritățile române transmit periodic stadiul acțiunilor întreprinse astfel încât cauzele să nu ajungă la CJUE”, au declarat reprezentanții Ministerului Mediului.
Însă nu doar infringementul în domeniul managentului deșeurilor reprezintă un pericol pentru ca România să suporte o condamnare din partea CJUE.
„Celelalte două proceduri de infringement avansate care ar putea aduce României condamnări din partea CJUE sunt în domeniul deșeurilor din industria extractivă și în domeniul calității aerului”, au mai precizat reprezentanții Ministerului.
Care este procedura unui eventual proces?
În ceea ce privește procedura, CJUE are un regulament propriu și cuprinde, de regulă, o fază scrisă și o fază orală, care este publică. În cadrul procedurii întrebărilor preliminare, instanța națională adresează Curții întrebări privind interpretarea sau validarea unei dispoziții de drept al Uniunii.
Cererea, tradusă în toate limbile UE, este notificată de Grefă părților implicate în cauza principală, tuturor statelor membre și instituțiilor UE. Totodată Grefa dispune publicarea unei comunicări în Jurnalul Oficial al UE. Părțile, statele membre, instituțiile UE au la dispoziție două luni pentru a prezenta Curții eventualele lor observații. În cadrul acțiunilor directe, Curtea este sesizată printr-o cerere introductivă adresată Grefei care dispune publicarea unei comunicări în Jurnalul Oficial al UE și comunicarea cererii către partea adversă care are dreptul la o lună pentru a formula un memoriu în apărare.
Ulterior, reclamantul are dreptul la o replică, iar pârâtul la o duplică, termenul fiind de fiecare dată de o lună, cu excepția situației în care președintele Curții acordă prelungirea lor. În toate cauzele, odată ce procedura scrisă este finalizată, părțile sunt invitate să indice, în termen de 3 săptămâni, dacă și de ce solicită organizarea unei ședințe de audiere a pledoariilor.
Pe baza unui raport la judecătorul raportor și după ascultarea avocatului general, CJUE decide dacă, în cauză, se impune efectuarea unor activități specifice de cercetare judecătorească, decide cărui complet trebuie să i se trimită cauza și dacă este necesară o ședință de audiere a pledoariilor. Judecătorul raportor rezumă, într-un raport de ședință, faptele invocate, precum și argumentele părților și, dacă este cazul, argumentele intervenienților, care sunt aduse la cunoștința publicului în cursul ședinței.
Pledoariile au loc în ședință publică, în fața completului de judecători și a avocatului general. În cadrul ședinței, judecătorii și avocatul general pot adresa părților întrebări pe care le consideră oportune. Ulterior, avocatul general prezintă în ședință publică concluziile sale, care analizează în detaliu aspectele juridice ale litigiului și propune CJUE răspunsul care ar trebui dat pentru problematica ridicată.
Deșeurile duc România în fața Curții Europene de Justiție
În cazul în care CJUE apreciază că o cauză nu ridică nicio problemă nouă de drept, după ascultarea avocatului general, aceasta poate decide să o soluționeze fără concluziile avocatului general. Judecătorii deliberează pe baza unui proiect de hotărâre redactat de judecătorul raportor, fiecare judecător din complet putând propune modificări.
Deciziile Curții de Justiție sunt adoptate cu majoritate de voturi, fără ca eventualele opinii separate să fie menționate. Hotărârile sunt semnate de toți judecătorii care au participat la deliberări și sunt prezentate în ședință publică.
