„Din păcate, există în acest moment un puternic curent anti-știință, vizibil și în România”, avertizează Nicu Ștefănuță în exclusivitate pentru Green Report.
Declaraţia vine ca reacţie la avizul consultativ emis recent de Curtea Internațională de Justiție (CIJ). Mai precis, decizia istorica a CIJ în favoarea unui cadru juridic istoric pentru responsabilizarea statelor în fața crizei climatice.
Pe 23 iulie 2025, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a emis un aviz consultativ cu implicații juridice majore pentru politicile climatice. Decizia subminează scuzele de inacțiune politică.
Green Report a scris despre avizul CIJ, care precizează obligațiile legale ale statelor în contextul crizei climatice.
Prima reacție în exclusivitate pentru Green Report a venit din partea lui Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Grupului Verzilor.
Acesta susține că decizia CIJ este un pas esențial pentru responsabilizarea actorilor statali în fața crizei climatice:
„Problemele de mediu nu țin cont de frontierele statelor, așa că nu pot decât să salut decizia Curții Internaționale de Justiție. Mai rămâne ca guvernele naționale să colaboreze activ și continuu pentru a evita prejudiciile climatice și de mediu la nivel global,” afirmă vicepreședintele PE.
Cooperarea între state: o obligație juridică internațională
CIJ a afirmat explicit că statele au o obligație legală de a coopera în mod continuu și cu bună credință pentru a preveni daunele aduse sistemului climatic.
Această datorie este fundamentată în dreptul internațional, atât în tratate precum Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și Acordul de la Paris, cât și în dreptul cutumiar și în normele internaționale privind drepturile omului.
Curtea motivează această obligație prin faptul că „emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate fără echivoc de activități umane care nu sunt limitate teritorial”, ceea ce face ca soluțiile să necesite o acțiune colectivă, coordonată și durabilă.
„Este necesară o acțiune comună, care să țină cont de binele întregii planete”, subliniază Ștefănuță.
Prevenția, un imperativ juridic
În paralel cu obligația de cooperare, statele au și o obligație clară de prevenție. Mai exact, statele sunt aşteptate să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru a evita ca activitățile desfășurate sub jurisdicția sau controlul lor să producă daune semnificative mediului.
Aceasta implică inclusiv realizarea de studii de impact înainte de autorizarea unor activități cu risc și adoptarea de reglementări stricte.
CIJ a introdus în acest context standardul de „diligență cuvenită” (due diligence), adică acțiune proactivă, bazată pe:
- identificarea riscurilor,
- luarea de măsuri reale
- și capacitatea statului de a preveni prejudicii, inclusiv față de alte țări.
„Dreptul la un mediu sănătos nu mai este un drept opțional. Este o condiție de bază pentru orice societate democratică și justă”, avertizează vicepreședintele Parlamentului European.
Răspunderea internațională: de la principiu la practică
Nerespectarea obligațiilor de cooperare sau de prevenție poate antrena răspunderea juridică a statelor, inclusiv obligația de a repara prejudiciile și de a oferi despăgubiri comunităților afectate.
Curtea recunoaște explicit această consecință, marcând o schimbare majoră în abordarea responsabilității statelor față de criza climatică.
„Statele vor putea acum să fie trase la răspundere având o bază legală”,
a subliniat Ștefănuță pentru Green Report.
„Evenimente precum cele recente din Praid, Suceava, Timișoara sau temperaturile de peste 40 de grade Celsius din București le dau peste nas celor care neagă existența schimbărilor climatice,” spune vicepreședintele PE.
Politicile climatice trebuie să fie ambițioase, nu simbolice
CIJ a indicat clar că politicile climatice naționale trebuie să fie aliniate obiectivului de limitare a încălzirii globale la sub 1,5°C.
Nu mai este suficientă retorica: planurile climatice trebuie să aibă impact real, să fie proporționale cu capacitățile fiecărui stat și să reflecte principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate”.
„Faptul că instanța cere statelor să reducă efectele negative produse asupra mediului și să colaboreze pentru protejarea mediului e un lucru pozitiv, care sper să producă mai multe efecte decât Acordul de la Paris din 2015,” opinionează europarlamentarul.
Dimensiunea drepturilor omului: fundament pentru justiția climatică
Curtea reafirmă că un mediu curat, sănătos și durabil este esențial pentru exercitarea altor drepturi fundamentale: viață, sănătate, locuire decentă.
De aceea, drepturile de mediu sunt inseparabile de cele ale omului și devin justițiabile în fața tribunalelor internaționale.
Ștefănuță avertizează că acest cadru nou vine într-un context politic în care știința este deseori ignorată sau distorsionată:
„Există în acest moment un puternic curent anti-știință, vizibil și în România, care face ca politicienii să nege sau să minimalizeze efectele schimbării climatice.”
Jurisprudență extinsă: de la fluviul Uruguay la criza climatică
Avizul din 2025 vine în continuarea jurisprudenței CIJ din 2010, în cazul „Uzinele de celuloză și hârtie pe fluviul Uruguay”, care a stabilit că studiile de impact de mediu pentru activitățile cu efecte transfrontaliere sunt o obligație cutumiară.
În prezent, această regulă este extinsă la domeniul schimbărilor climatice.
Documentul devine, astfel, un precedent esențial pentru viitoare litigii climatice și oferă societății civile un instrument juridic solid în demersurile pentru justiție climatică.
Criza climatică cere acțiune, nu amânare
Decizia Curții Internaționale de Justiție transformă obligația de a proteja mediul într-o normă centrală a dreptului internațional.
Nu este vorba doar de promisiuni sau strategii simbolice, ci de obligații legale concrete.
„Degeaba facem progrese semnificative pe teritoriul Uniunii Europene, dacă importăm produse cu o amprentă de carbon extrem de ridicată din alte părți. Nu facem decât să exportăm poluarea și să amânăm inevitabilul”, punctează Nicu Ștefănuță.
CITIȚI ȘI:
UPDATE: Procesul de referință pentru justiția climatică stă să înceapă la CIJ a ONU
